Texte şi pretexte - Invitat, doctorul Octavian Buda, titularul catedrei de Istoria medicinei din cadrul UMF „Carol Davila”

Emisiune live de cultură urbană, istorie şi divertisment realizată de Răzvan Dolea şi Valentin Protopopescu,

În ediţia din 23 iunie 2018 a emisiunii Texte şi pretexte ne propunem, prieteni, să vă provocăm intersectînd un eveniment istoric semnificativ, Primul război mondial, din perspectiva unui deces consumat în România, cel al unei celebrităţi mondiale, germanul Eduard Buchner. Vom porni de la premiza că moartea nu are preferinţe, iar coasa ei seceră democratic. Nu contează cît de celebru sau valoros eşti, în faţa „văduvei negre” toţi suntem egali.

Cam aşa s-ar putea rezuma povestea, tristă şi nedreaptă, a chimistului german Eduard Buchner, laureat al Premiului Nobel în anul 1907 şi decedat pe 13 august 1917 la Focşani ca urmare a unei probabile embolii, septicemii supraacute sau a unui şoc traumatic.

Venit în România fără vreo necesitate aparentă, maiorul Buchner, decorat cu Crucea de Fier, chimist de geniu, părinte al enzimologiei şi, pare-se, deloc străin de utilizarea gazelor de luptă pe fronturile Primului război mondial, îşi va găsi la noi sfîrşitul ca urmare a rănilor provocate de schijele unei grenade româneşti. Înmormîntat în cimitirul soldaţilor germani din Focşani, Eduard Buchner este una dintre personalităţile ştiinţifice secerate în timpul primei mari conflagraţii mondiale.

De ce a venit în România celebrul savant? Cumva pentru a asigura un plan „B”, respectiv atacul cu gaze de luptă, dacă străpungerea frontului la Mărăşeşti nu ar fi putut fi realizată prin mijloace beligerante clasice? Este o ipoteză de a cărei valoare nu trebuie să ne îndoim. Fapt este că „nobelistul” german devine erou fără voia sa, undeva, la un capăt obscur de Europă. Chimia mondială a rămas mai săracă, dar istoria s-a îmbogăţit cu o altă victimă ilustră.

-din Bucureşti, nu doar un eminent savant, ci şi un pasionat de alchimie şi muzica mistica, bun cunoscător al lui Vanghelis, Goya, El Greco, Bosch şi Blake, ne va fi un excelent ghid în acest univers. Domnia a descoperit povestea tristă a lui Eduard Buchner, a mers pe urmele savantului german la Focşani şi la München, şi în urma acestor cercetări a publicat două studii, avînd în pregătire o carte pe această fascinantă temă.

Fireşte, Concursul ediţiei face trimitere la un moment semnificativ din istoria universală, astăzi propunîndu-vă să ne amintim de faptul că în urmă cu 1939 de ani, la 23 iunie anul 79, se stingea împăratul roman Vespasian, pe numele său întreg Caesar Vespasianus Augustus, cel care a întemeiat dinastia Flavilor.

În cadrul rubricii Ora veselă, bizuită pe înregistrări istorice din „Arhiva de Aur” a SRR, vă invităm să ascultaţi cupletul intitulat Minciuna, în care strălucesc Eugen Cristea şi Alexandru Arşinel.

Foto: prof. dr. Octavian Buda,  Eduard Buchner, imagini de pe frontul de vest din zonele în care au fost folosite gazele de luptă,  Eugen Cristea şi Alexandru Arşinel, link you tube spre un scurt material foto-video în limba engleză despre folosirea gazelor de luptă în Primul Război Mondial:

https://www.youtube.com/watch?v=OrHFEPu_ANI.