Despre Holocaustul din Transnistria, la ICR Tel Aviv

Sala de evenimente a Institutului Cultural Român de la Tel
Aviv s-a dovedit neîncăpătoare pentru publicul prezent în data de 23 ianuarie
la evenimentul „Transnistria – istorie și memorie” dedicat marcării Zilei
Internaționale de Comemorare a Victimelor Holocaustului și organizat în colaborare cu Muzeul Yad Vashem, A.M.I.R.
(Organizația Israelienilor Originari din România) și Fundația Tarbut Sighet.

Programul evenimentului în limba ebraică,
moderat de Martin Salamon, director al ICR Tel Aviv, a debutat cu o introducere
susținută de reprezentantul A.M.I.R., Eyal Fabian, în care acesta a subliniat
importanța contribuției evreilor români la înființarea și dezvoltarea Statului
Israel și a apreciat ca fiind o misiune obligatorie transmiterea memoriei
Holocaustului, deoarece „noi, membrii generațiilor urmatoare vom ridica un pod
între trecut și viitor”. Fabian a explicat acest proces ca fiind un mecanism în
care „ne reamintim de trecut însă, de fapt, aducem în discuție viitorul
trecutului, de care depinde felul în care vom prezerva informația și memoriile
existente”.

În cadrul conferinței sale, „Holocaustul din
România – episodul istoric al deportărilor în Transnistria”, Dr. Alexander Avraham,
cercetător în cadrul Muzeului Yad Vashem, a făcut o prezentare de ansamblu, cu
ajutorul unor documente istorice și date științifice, a acestui moment tragic
din istoria României. Transnistria se afla sub administrație civilă și militară
română și era împărțită în 13 zone, existând 5 puncte de trecere a Nistrului
prin care evreii erau deportați către ghetto-uri și lagăre. Printre documentele
de arhivă prezentate s-a numărat și o propunere pe care, la finalul lunii
noiembrie 1943, ministerul român de interne i-a prezentat-o lui Filderman - un
program de repatriere a 58000 evrei supraviețuitori ai deportărilor din
Transnistria”. Intervenția dr. Avraham a fost urmată de o serie îndelungată de
întrebări și discuții din partea publicului, în rândul căruia s-au aflat și
supraviețuitori din Transnistria.

Soprana Monica Schwartz, acompaniată de
pianista Iolanda Schwartz, a susținut un program muzical intitulat „Memorie
muzicală”, prin care au fost comemorate victimele Holocaustului în acordurile
unor celebre cântece tematice, precum fragmente din coloana sonoră a filmelor
„Lista lui Schindler” sau ”La vita e bella”, cântece israeliene precum ”Eli
Eli”, ”There were nights” și ”Jerusalem of gold”.

În a doua parte a serii, sub titlul „Holocaustul
în memoria supraviețuitorilor”, au avut loc prezentări de carte și vernisajul
expoziției „Amintiri din copilărie”, semnată de Benno Friedel. Acesta, artist
plastic și supraviețuitor al deportărilor în Transnistria, a vorbit despre artă
ca mijloc de prezervare a mărturiei istorice și despre experiența și amintirile
sale din Transnistria.

Peninah Zilberman, director al Fundației „Tarbut”
din Sighet a prezentat volumul „Călătorie pe fluviul amintirilor” (2018,
editura Hasefer) semnat de Dr. Felicia (Steigman) Carmelly, supraviețuitoare a
deportărilor în Transnistria, iar Etgard Bittel, jurnalist, a introdus publicul
în atmosfera și procesul de realizare al volumului „Ca să nu uiți” (2018, Editura
Betapress), semnat de Rosine Mayan, supraviețuitoare de origine română a lagărului
de exterminare de la Auschwitz.

Evenimentul s-a încheiat cu proiecția primei
părți a filmului ”Beyond the Nistru” (2016, regia: Boris Maftsir), intitulată
„Răzbunarea românilor”, care relatează, prin ochii supraviețuitorilor, ororile
și experiența tragică din Transnistria.