Ascultă Radio România Cultural Live

DOCUMENTAR: 102 ani de la moartea criticului literar Titu Maiorescu

18 Iunie 2019, 05:20

Criticul literar Titu Maiorescu, estetician și om politic, fondator al grupării literare și politice "Junimea", întemeietor al criticii românești moderne, s-a născut la 15 februarie 1840, la Craiova. A început studiile în orașul natal (1846-1848), iar după peregrinări împreună cu familia la București, Brașov, Sibiu, Blaj, le continuă la Brașov (1850-1851). În perioada 1851-1858 a studiat la Academia Theresiane din Viena.

Elev fiind, a tradus o povestire din J. Paul în "Gazeta Transilvaniei", scriind câteva rânduri în care blama literatura franceză de foileton și aprecia literaturile engleză și germană.

După înscrierea, în 1858, ca student la filosofie la Universitatea din Berlin, a obținut doctoratul în filosofie la Giessen (1859); licența în litere și filosofie la Sorbona (1860) și în drept (1861), tot la Paris. În această perioadă a colaborat cu studii filosofice la revista germană "Die Gedanken", iar în 1861 i-a apărut, la Berlin, cartea "Einiges Philosophische in gemein fasslicher Form".

Conferențiază, cu bune ecouri, la Berlin și Paris. În 1861 se întoarce în țară, unde începe o carieră didactică și politică foarte bogată, paralelă cu aceea de jurist, conform Dicționarului scriitorilor români, Editura Albatros, 2001.

Revenit în țară la 21 de ani, a fost procuror la Tribunalul Ilfov (1862). În același an a fost numit profesor la Universitatea din Iași (1862) și director al Gimnaziului Central din același oraș, el fiind primul care a introdus în România metoda seminarizării studenților. În 1863 a fost numit decan al Facultății de Filosofie, apoi rector al Universității din Iași și director al Școlii Normale ''Vasile Lupu'' (1863-1868).

Din 1884 a fost profesor de logică și filosofie la Universitatea din București și rector al acesteia (1892-1897), funcție din care a demisionat din motive politice (1897). În 1909 s-a pensionat din învățământ. În paralel cu activitatea didactică a profesat și ca avocat.

În 1863-1864, împreună cu P.P. Carp, V. Pogor, I. Negruzzi, Th. Rosetti, a inițiat o serie de conferințe publice, pe teme de filosofie, psihologie, logică, literatură, care au marcat începutul activității societății "Junimea", înființată la Iași, care a avut, din 1867, ca organ de presă revista "Convorbiri literare", apărută tot la Iași.

Mentor spiritual al "Junimii", Titu Maiorescu a avut un rol deosebit în impunerea unor scriitori ai vremii, ca Ion Creangă, I.L.Caragiale, Ioan Slavici, Mihai Eminescu, A.D. Xenopol ș.a., prin publicarea și susținerea acestora în revista și cenaclul "Junimii".

A fost membru al Societății Academice Române (20 iulie 1867), fiind unul dintre întemeietorii acesteia, și vicepreședinte al Academiei Române (15 apr. 1880 — 5 apr.1884; 5 apr.1886 — 28 mart.1887).

Spiritul critic maiorescian și-a îndreptat atacurile asupra unor fenomene alarmante: ''neadevărul" și ''falsitatea" civilizației românești contemporane. ''Ne-am rezumat mereu la preluarea unor 'aparențe' ale culturii apusene; am înființat Societatea Academică Română, am înființat atenee, asociațiuni de cultură, o școală de belle-arte, un conservator de muzică, gliptoteci etc'', declara Maiorescu, potrivit dicționarului amintit. ''Megalografia" și ''neadevărul" civilizației românești reprezintă cele două abnormități ale situației culturale, sub presiunea cărora s-a cristalizat directiva criticismului maiorescian, precizează Dicționarul scriitorilor români.

Ca estetician, Maiorescu are marele merit de a fi pus bazele teoretice ale ''criticii estetice", ale unei critici ce pornește de la principiul separației valorilor culturale. O deosebită semnificație deține, în această perspectivă, definiția pe care marele critic o dă noțiunii de ''frumos" și aceleia de ''poezie lirică". Noțiunea de ''frumos" este pentru prima dată abordată într-o conferință rostită la 10 martie 1861, la Berlin, în care Maiorescu afirmă că ''Frumosul nu este decât deplina pătrundere a ideii cu aparența sensibilă".

O definiție cu mult mai elaborată este aceea a ''poeziei". Ca orice artă verbală, poezia ni se relevă pe de o parte printr-o ''condițiune ideală" (conținuturile spirituale pe care ea le afirmă), și, pe de altă parte, printr-o ''condițiune materială" (materialul sensibil de care ea se folosește, în procesul comunicării). Sub raportul conținutului spiritual pe care îl comunică, poezia face apel la ''iubire, ură, tristețe, bucurie, desperare, mânie etc". Maiorescu recurge, în 1892, la o soluție de compromis, susținând că ''Poetul adevărat este impersonal în perceperea lumii, întrucât în actul perceperii obiectului trebuie să se uite pe sine și să-și concentreze toată privirea în obiect". În opinia sa, ''prea puține versuri, ce umplu paginile revistelor de literatură țin cu adevărat de sfera poeziei''; majoritatea poeziilor noastre ''nici nu intră în categoria operelor de artă, ci sunt proză stricată prin rime".

În acest timp a publicat și lucrările: "Despre scrierea limbii române" (1866) — prin care s-a fixat o ortografie care, în linii mari, se păstrează și astăzi; "O cercetare critică asupra poeziei române de la 1867", studiu cu care a început contribuția sa estetică și critică; "În contra direcției de azi în cultura română" (1868) — prin care a fundamentat teoria "formelor fără fond"; "Direcția nouă în poezia și proza română" (1872) — în care a încercat o ierarhizare a valorilor afirmate prin societatea "Junimea"; "Critice" (I-III, 1867-1892).

În paginile sale de critică literară propriu-zisă, Maiorescu ia în discuție producția literară a unui impresionant număr de scriitori ai momentului (Alecsandri, Eminescu, Creangă, Coșbuc, Slavici, Caragiale, Sadoveanu etc). Spirit multilateral, Titu Maiorescu s-a ilustrat cu incontestabilă strălucire pe tărâm lingvistic (impunând sistemul de scriere fonetic), oratoric (mai cu seamă prin discursurile parlamentare) ori filosofic. Activitatea lui culturală are, sub multe aspecte, caracterul și semnificația unei ''revoluții", cum aprecia Eugen Lovinescu.

Aportul său în domeniul criticii literare a început odată cu reluarea colaborării la "Convorbiri literare", după 1880, și este marcată de apariția volumelor: "Literatura română și străinătatea" (1882) — în care a emis teoria "romanului popular"; "Poeți și critici" (1886); "Comediile d-lui Caragiale" (1885); "Eminescu și poeziile sale" (1889) — în care a alcătuit prima sinteză asupra poeziei eminesciene, fixând astfel valoarea unică a poetului în poezia românească și prezicând că dezvoltarea acesteia se va produce "la lumina geniului său"; "Povestirile lui Sadoveanu" (1906) și "Poeziile lui Octavian Goga" (1906), prin care au fost lansați cei doi mari scriitori.

A mai publicat și volumele "Logica" (1876), "Discursuri parlamentare" (1897-1915), "Însemnări zilnice", prin care s-a dovedit a fi un remarcabil logician, orator și memorialist. A murit la 18 iunie 1917. Postum, a mai apărut volumul "Jurnal" (1975), în îngrijirea lui Eugen Lovinescu.

Titu Maiorescu a avut și o intensă activitate politică, fiind membru marcant al Partidului Conservator (pe care l-a condus între anii 1913-1914). A ocupat diferite funcții: deputat, în 1871 și 1878; agent diplomatic al României la Berlin (1876); ministru al cultelor și instrucțiunii publice (1874-1876, în cabinetul Lascăr Catargiu; 1888-1889, 1890-1891, în cabinetele junimisto-conservatoare ale lui Th. Rosetti și gen. G. Manu) — perioadă în care a alcătuit un proiect pentru reorganizarea învățământului rural, a introdus limba română ca materie de studiu în licee, s-a ocupat de organizarea învățământului superior politehnic; ministru de justiție (1900-1901, în cabinetul P.P. Carp); ministru al afacerilor străine (1910; 1911-1912, în cabinetul P.P. Carp; 1913); prim-ministru (1912-1913). De asemenea, în această ultimă calitate, a prezidat Conferința de pace de la București (1913), în urma războiului balcanic.

AGERPRES

Secretele conclavului III
Istorie-filozofie-psihologie 24 Aprilie 2025, 08:41

Secretele conclavului III

Papa Alexandru al VI-lea - una dintre cele mai controversate figuri din istoria papalității

Secretele conclavului III
Secretele conclavului I
Istorie-filozofie-psihologie 23 Aprilie 2025, 09:27

Secretele conclavului I

Conclavul – unul dintre cele mai secrete procese electorale din lume

Secretele conclavului I
Papa Francisc a murit la vârsta de 88 de ani
Istorie-filozofie-psihologie 21 Aprilie 2025, 11:18

Papa Francisc a murit la vârsta de 88 de ani

Papa Francisc a murit la vârsta de 88 de ani, fiind un lider spiritual care a redefinit imaginea contemporană a...

Papa Francisc a murit la vârsta de 88 de ani
Asociația VAR lansează RELATOPIA, un proiect multidisciplinar care investighează evoluția relațiilor de cuplu și a conceptului de familie în România ultimilor 60 de ani
Istorie-filozofie-psihologie 03 Aprilie 2025, 16:05

Asociația VAR lansează RELATOPIA, un proiect multidisciplinar care investighează evoluția relațiilor de cuplu și a conceptului de familie în România ultimilor 60 de ani

Influențat de transformările socio-politice și tehnologie, modul de raportare la conviețuire s-a schimbat profund...

Asociația VAR lansează RELATOPIA, un proiect multidisciplinar care investighează evoluția relațiilor de cuplu și a conceptului de familie în România ultimilor 60 de ani
În premieră în România, MASQUERADE - măști africane și asiatice, expuse în Biserica Fortificată din Cincu, județul Brașov
Istorie-filozofie-psihologie 29 Ianuarie 2025, 11:30

În premieră în România, MASQUERADE - măști africane și asiatice, expuse în Biserica Fortificată din Cincu, județul Brașov

Expoziția „MASQUERADE – Forța Transformatoare a Măștii” va avea vernisajul pe 8 februarie 2025, la ora...

În premieră în România, MASQUERADE - măști africane și asiatice, expuse în Biserica Fortificată din Cincu, județul Brașov
Final de ianuarie la Opera Națională București, cu o dublă reprezentație: Don Giovanni de Mozart
Istorie-filozofie-psihologie 28 Ianuarie 2025, 07:07

Final de ianuarie la Opera Națională București, cu o dublă reprezentație: Don Giovanni de Mozart

  În săptămâna 27-31 ianuarie 2025, Opera Națională București a programat o dublă reprezentație a operei Don...

Final de ianuarie la Opera Națională București, cu o dublă reprezentație: Don Giovanni de Mozart
DOCUMENTAR: Unirea Principatelor Române – 24 ianuarie 1859
Istorie-filozofie-psihologie 24 Ianuarie 2025, 05:00

DOCUMENTAR: Unirea Principatelor Române – 24 ianuarie 1859

În fiecare an, la 24 ianuarie, românii sărbătoresc Unirea Principatelor Române din anul 1859 – numită...

DOCUMENTAR: Unirea Principatelor Române – 24 ianuarie 1859
Institutul Italian de Cultură din București comemorează Ziua Memoriei printr-un spectacol de teatru la București și Cluj
Istorie-filozofie-psihologie 23 Ianuarie 2025, 10:40

Institutul Italian de Cultură din București comemorează Ziua Memoriei printr-un spectacol de teatru la București și Cluj

Cu ocazia Zilei Memoriei, Institutul Italian de Cultură din București, în parteneriat cu Teatrul Evreiesc de Stat din...

Institutul Italian de Cultură din București comemorează Ziua Memoriei printr-un spectacol de teatru la București și Cluj
Ascultă live

Ascultă live

09:00 - 11:00
Orașul vorbește
Ascultă live Radio România Cultural
07:15 - 10:00
Matinal
Ascultă live Radio România Actualităţi
Acum live
Radio România Muzical
Ascultă live Radio România Muzical
09:30 - 10:00
ÇáÝĘŃÉ ÇáĂćáě
Ascultă live Radio România Internaţional 1
07:20 - 10:00
MATINAL (RRA)
Ascultă live Radio România Internaţional 2
Acum live
Radio România Internaţional 3
Ascultă live Radio România Internaţional 3
Acum live
Radio România 3net
Ascultă live Radio România 3net
09:05 - 10:00
DEDICAȚII MUZICALE
Ascultă live Radio România Antena Satelor
Acum live
Radio Vacanța Fresh
Ascultă live Radio Vacanța Fresh
Acum live
Radio Vacanța Gold
Ascultă live Radio Vacanța Gold
Acum live
Radio Vacanța Nostalgia
Ascultă live Radio Vacanța Nostalgia
Acum live
Radio România București FM
Ascultă live Radio România București FM
Acum live
Radio România Braşov FM
Ascultă live Radio România Braşov FM
Acum live
Radio România Cluj
Ascultă live Radio România Cluj
Acum live
Radio România Constanța FM
Ascultă live Radio România Constanța FM
Acum live
Radio România Constanța Folclor
Ascultă live Radio România Constanța Folclor
Acum live
Radio România Oltenia Craiova
Ascultă live Radio România Oltenia Craiova
Acum live
Radio România Iași
Ascultă live Radio România Iași
09:33 - 09:55
Tema zilei - Interactiv
Ascultă live Radio România Reșița
Acum live
Radio România Tg Mureș
Ascultă live Radio România Tg Mureș
Acum live
Radio România Timișoara FM
Ascultă live Radio România Timișoara FM
Acum live
Radio România Timișoara AM
Ascultă live Radio România Timișoara AM
Acum live
Radio România Arad FM
Ascultă live Radio România Arad FM
Acum live
Radio Chişinău
Ascultă live Radio Chişinău
Acum live
Radio România Tg Mureș în limba maghiară
Ascultă live Radio România Tg Mureș în limba maghiară
Acum live
Radio România Cluj în limba maghiară
Ascultă live Radio România Cluj în limba maghiară
Acum live
Radio eTeatru
Ascultă live Radio eTeatru