Idei în nocturnă- Pagini de Istorie: Carol I şi proiectul său de ţară pentru România

marţi 13 august 2019, ora 21.10

Carol I şi proiectul său de ţară pentru România. Invitat, prof. univ.dr. Dragoş Petrescu. „Şahul” nuclear. O istorie a cursei înarmărilor nucleare şi a consecinţelor ei politice şi economice. Realizator, Dan Manolache.

Vă invităm ca în emisiunea din această seară să urmăriţi o discuţie despre istoria lumii din 1945 şi până în zilele noastre privită din perspectiva cursei înarmărilor nucleare.

Vom porni din 1945 pentru că atunci, pe 6 şi pe 9 august, oraşele Hiroshima şi Nagasaki au fost lovite de două bombe cu o uriaşă putere de distrugere, două bombe complet diferite de orice armă cunoscută până atunci. Desigur cercetările pentru producerea armelor nucleare au inceput cu câţiva ani în urmă in Marea Britanie, SUA , Germania nazistă şi chiar, intr-o anumită masură, în URSS. Reunind eforturile savanţilor americani şi britanici, SUA a reuşit prima să producă distrugătoarea bombă astfel încânt, la Conferinţa ce s-a desfăşurat la Potsdam din 16 iulie până pe 2 august 1945 preşedintele Truman i-a vorbit lui Stalin despre "arme noi mai puternice". Dictatorul sovietic, care ştia despre realizarea bombei americane, a fost de acord cu folosirea oricărui mijloc care ar fi grăbit sfârșitul războiului. Aşa se face că, spre sfârşitul Conferinţei, Japoniei i s-a dat un ultimatum fiind ameninţată cu „distrugerea imediată și totală", ultimatum respins de marea putere asiatică.

În aceste condiţii, în august 1945, americanii au aruncat două bombe nucleare asupra orașelor Hiroșima și Nagasaki. Se estimează că peste 200.000 de oameni au murit ca rezultat direct al acestor două bombardamente. Au urmat capitularea Japoniei dar şi o lungă controversă privind necesitatea şi moralitatea recurgerii la folosirea armelor nucleare. Cei care susţin recurgerea la acest tip de armament spun că în acest fel, grăbind sfârşitul războiului, au fost salvate milioane de vieţi. Ei aduc ca argument şi mentalitatea militarilor japonezi care nu acceptau prizonieratul şi erau pregătiți să lupte până la sacrificiul suprem. Aşa se întâmplase de pildă în bătălia de la Iwo Jima (19 februarie – 26 martie 1945), unde 18.000 de japonezi apărau o insulă importantă pentru cele trei aerodromuri cu mare valoare strategică şi tactică. După lupte de o violenţă ieşită din comun forţele americane au obţinut victoria cu preţul a 6.822 morți şi 19.217 răniți. De menţionat că Operation Detachment a fost una dintre cele mai violente bătălii ale campaniei din Pacific a celui de al Doilea Război Mondial. Forțele americane au îndeplinit misiunea de a captura cele trei aerodromuri japoneze de pe insula Iwo Jima. 6.822 morți şi 19.217 răniți. De menţionat că dintre cei peste 18.000 de soldați japonezi prezenți la începutul bătăliei, doar 34 au fost luați prizonieri, restul find uciși sau daţi dispăruţi.

Războiul Rece care a urmat Celui de al Doilea Război Mondial a adus şi o întrcere între marile puteri în dezvoltarea arsenalului nuclear văzut şi ca o metodă de.....prevenire, de descurajare a războiului prin generalizarea fricii.

Au fost desigur şi momente de mare tensiune şi nu vom aminti decât de criza cubaneză a rachetelor care a început la 14 octombrie 1962 și a durat 38 de zile, până la 20 noiembrie 1962. Atunci Războiul Rece a fost foarte aproape să devină război nuclear și să se transforme în Al Treilea Război Mondial. Președintele John F. Kennedy estima că probabilitatea unui război nuclear a fost aproape 50%.

Vom vorbi însă pe parcursul emisiunii şi despre proiecte civile, de prestigiu, care se leagă în multe chipuri de această cursă a înarmării nucleare, cum a fost cel de explorare a spaţiului cosmic. Ne vom referi şi la beneficiile pe care dezvotarea tehnologiilor legate de dezvoltarea industriei militare le-au adus progresului general.

Vom încerca să radiografiem, din punctul de vedere al amenintărilor nucleare, lumea în care trăim, lume în care accesul la acest tip de armament pare a fi mult mai uşor iar pericolul de a putea fi folosit de lideri iresponsabili, mai ridicat. Un motiv de îngrijorare poate fi şi recenta decizie a Statelor Unite și a Rusiei care au anunțat cu cateva zile în urmă retragerea din Tratatul Forţelor Nucleare Intermediare, lansând acuzaţii reciproce privind încălcarea acordului din perioada Războiului Rece. Este vorba despre un acord, semnat în 8 decembrie 1987 la Washington de Uniunea Sovietică și Statele Unite care interzice dezvoltarea şi desfăşurarea rachetelor cu o rază de acţiune între 500 şi 5.000 km.

Aşadar, vă propunem o emisiune în care vom îmbina recursul la istorie cu analiza provocărilor lumii de astăzi.

           Fotografiile postate au fost preluate de pe site- ul Wikipedia, Rador şi Agerpres.

https://www.mixcloud.com/RadioRomaniaCultural/idei-%C3%AEn-nocturn%C4%83-pagini-de-istorie-carol-i-%C5%9Fi-proiectul-s%C4%83u-de-%C5%A3ar%C4%83-pentru-rom%C3%A2nia/