Vila Florica, locuința familiei Brătianu, în care a copilărit și prima femeie doctor în drept din lume, ar putea fi cumpărată de Ministerul Culturii

Ministerul Culturii a anunțat că intenționează să cumpere Vila Florica de la Ștefănești, locul în care s-au luat unele dintre cele mai importante decizii privind istoria României. În prezent, la Vila Florica sunt organizate diverse evenimente, domeniul putând fi vizitat în fiecare zi.

Marinela Chistol: „Suntem la Vila Florica, din Ștefănești, județul Argeș. Astăzi cu numele acesta de Ștefănești, județul Argeș. Până în 1948 s-a numit «Florica». Exista aici, pe proprietate, o casă cu patru camere și o pivniță. Una era camera boierului. Una era camera vierului, cel care se ocupa de vie, și a soției sale. Și într-o altă cameră, care mai târziu a devenit salon turcesc, țineau linul, care scurgea vinul direct în butoaiele din pivniță.‟

Vila Florica de la Ștefănești este opera lui Ion și a lui Ionel Brătianu, care au transformat o simplă casă de administraţie a moşiei într-o reşedinţă boierească, în care s-au luat importante decizii privind istoria țării noastre.

Transformarea casei de la Florica a început în 1858, după ce Ion Brătianu s-a căsătorit cu Pia Pleşoianu, noua familie stabilindu-şi căminul la ţară. Pentru ei era important ca viitorii copii să crească într-un mediu sănătos. Dintr-o casă cu patru camere şi o pivniţă pentru vin, Ion Brătianu a construit un conac cu parter, etaj și o terasă deschisă, povestește Marinela Chistol, referent cultural la Centrul de Cultură „Brătianu‟.

Marinela Chistol: „În 1862, încep să apară copiii. Prima a fost Florica. Florica s-a născut în casa asta, a murit în casa asta, trei anișori mai târziu, în 1865. Și atunci, în amintirea ei, au hotărât să numească tot domeniul «Florica». Și așa s-a numit până în 1948. După Florica s-a născut Sabina, apoi Ionel Brătianu, Dinu, Vintilă, Maria, Tatiana și Pia. Deci, opt copii în decurs de zece ani. Sabina, Ionel și cu Dinu tot în casa asta s-au născut. Și atunci cred că acesta a fost și unul dintre motivele pentru care au iubit foarte tare locul acesta și faptul că Florica era înmormântată aici.‟

Din 1869 și până în 1877, familia Brătianu a locuit la Vila Florica, iar apoi s-a mutat la București. Dar, de fapt, membrii familiei n-au părăsit niciodată domeniul Florica.

Marinela Chistol: „S-au obișnuit foarte greu cu Bucureștiul și spuneau că, în general, pentru reușitele la școală și pentru faptul că se purtau frumos rezultatul era că erau aduși la Florica. Orice sfârșit de săptămână și-l petreceau aici. Ion Brătianu avea ideea asta pentru ca băieții săi să nu ajungă niște vagabonzi îi implica în tot ce avea legătură cu moșiile, în speță cu Florica.‟

Dacă pereții acestei case ar putea vorbi, am afla o mulțimea de lucruri, spune Marinela Chistol. De-a lungul vremii, la Florica au ajuns personalități marcante din istoria României, printre care Regele Carol I și Regele Ferdinand. Iar unii dintre apropiații familiei Brătianu chiar au locuit la Florica.

Marinela Chistol: „Spre exemplu, în 1864 -1865, în iarna aceea, familia Rosetti a locuit aici. Aveau greutăți financiare și Ion Brătianu așa a înțeles să-i ajute: invitându-i în propria casă. Și au locuit la primul etaj. În casa asta a copilărit și prima femeie doctor în drept din lume, care a fost o româncă. După Câmpulung, la Bilcești, exista familia Bilcescu. Sarmiza sau Miza, cum i se spunea fetiței, a copilărit în casa asta. I se spunea, de altfel, și «Voinica», pentru că reușea, într-o luptă corp la corp, să îi pună la pământ pe frații Brătianu. Și a iubit enorm casa asta. Și pe Ion Brătianu. Și pe Pia Brătianu. Și a și parcurs, trăind, toate evenimentele importante: de la aducerea lui Carol I, la Războiul de Independență, la Marea Unire. Era acolo, cu Ionel Brătianu, redactând și ea documentele juridice. Și, uite așa, casa asta și-a deschis porțile, dar nu chiar pentru toți a fost o casă deschisă. Ion Bărtianu a știut să selecteze și să accepte în jurul său o mână de oameni, în special familia.‟

Spre sfârşitul vieţii, Ion Brătianu a fost convins de fiul său de necesitatea renovării casei, astfel că, în 1889, Ionel Brătianu a început consolidarea locuinței.

Marinela Chistol: „A fost o perioadă destul de grea, pentru că părinții lui Ionel Brătianu erau destul de nemulțumiți. Când veneau la Florica voiau să fie liniștiți, numai că aici erau veșnic muncitori, intrau, ieșeau, zgmot, praf, mizerie. Corespondența arată nemulțumirea mamei, Piei, că Ionel iarăși strică la Florica, cine știe ce mai repară, nu se termină niciodată, și uite așa o s-o tot ținem. Lucrările acestea ale lui Ionel se termină în 1925, când construiește inclusiv cel de-al doilea etaj, pe care inițial nu-l gândise. Și uite de asta avem noi vila Florica, exact în forma pe care o vedem astăzi, cu cel de-al doilea etaj inclus. Stilul casei este neoromânesc. Au încercat să îmbine ce era tradițional cu ce era modern. Eu zic că au rămas elemente care ne pot da ideea a ceea ce a fost, chiar dacă mobilierul și cărțile nu mai sunt cele originale. Mai avem doar câteva piese de mobilier, în rest toate s-au pierdut, pentru că au fost distruse.‟

După 1948, casa a fost naționalizată, terenurile confiscate, iar proprietarii alungați. În 1989, casa de la Florica era vilă de protocol, iar, în 2013, Vila Florica a fost retrocedată moştenitorilor Brătienilor, care, în prezent, sunt dispuși să vândă domeniul la prețul de 1,7 milioane de euro, după cum spune Nicolae Brânzea, reprezentant al moștenitorilor.

Nicolae Brânzea: „Dorința moștenitorilor ca Vila Florica să rămână, totuși, județului și patrimoniului național se vede și din faptul că de la valoarea de 3 milioane de euro, inițială, cu care s-a pornit ca ofertă pentru Ministerul Culturii, acum s-a ajuns la o valoare de aproximativ 1,7 milioane de euro.‟

Ministerul Culturii dispune, pentru prima dată, de un fond de preempțiune, astfel că Ionuț Vulpescu, ministrul Culturii, a început demersurile ca statul român să cumpere ansamblul Brătianu Vila „Florica‟ din Stefăneşti, Argeş.

Mai cu seamă că anul viitor va fi celebrat Centenarul Marii Uniri, eveniment istoric asupra căruia Ionel Brătianu a jucat un rol esențial.

Pentru ca Ministerul Culturii să-și exercite dreptul de preempțiune asupra ansamblului Brătianu e nevoie ca un expert să efectueze o evaluare pentru a stabili valoarea de piață a clădirii istorice.

În toată această perioadă, activitatea de la Vila Florica va continua în ritm normal.

Cristina Boțoghină, manager interimar Centrul de Cultură „Brătianu‟: „Centrul va funcționa în continuare. O atenție mărită, ca și până acum, va fi acordată proiectelor culturale, de care beneficiază nu numai comunitatea locală, din Ștefănești – avem nenumărate proiecte pe care le adresăm copiilor, elevilor din Ștefănești, dar și oamenilor de cultură din întreaga țară.‟