Ascultă Radio România Cultural Live

PORTRET: „Gloriosul” Rasputin, tămăduitorul curţii imperiale ruse

29 Decembrie 2021, 06:04

La 29 decembrie 1916, cu 105 ani în urmă, era asasinat Rasputin, rămas celebru în istorie ca fiind tămăduitorul familiei ţarului Nicolae al II-lea, dar şi un amorez celebru al tuturor frumuseţilor feminine de la curtea imperială a acelor vremuri. Deşi nu a fost niciodată în monahism, Rasputin a fost numit „Călugărul nebun”, prin prisma unor aşa-numite vindecări prin puterea credinţei. A rămas în istorie ca unul dintre cele mai controversate personaje ale secolului al XX-lea, cu un rol relativ minor dar plin de culoare în decăderea dinastiei Romanovilor.

* * * * *

Grigori Efimovici Rasputin s-a născut la 10 ianuarie 1869, la Pokrovskoie, un sătuc siberian de pe râul Tura, în gubernia Tobolsk, regiunea Tiumen în zilele noastre, într-o familie de ţărani.

Aceasta este cea mai probabilă dată a naşterii sale, însă mai mulţi cercetători dau ca ani ai naşterii între 1863 şi 1873.

În anul 1887, Rasputin a petrecut trei luni într-o mănăstire, unde se pare că a intrat în secta Khlysts desprinsă din Biserica Ortodoxă Rusă a hlîstilor, care propovăduia un soi de violenţă combinată cu erotism şi susţinea, nici mai mult nici mai puţin, că mântuirea consta de fapt în săvârşirea unui păcat pentru ca, mai apoi, sufletul să fie izbăvit.

După ce a ieşit din mănăstire, l-a vizitat pe Macarie, un om considerat sfânt, care a exercitat o puternică influenţă asupra viitorului tânărului Rasputin.

În anul 1889 s-a căsătorit cu Paraskovia Fiodorovna Dubrovina, o ţărancă la fel de puţin şcolită ca el, cu care a avut patru copii: primul, al cărui nume nu se cunoaște, a murit la puțină vreme după ce a venit pe lume, al doilea copil a fost Matryona (sau Maria), singura care i-a supraviețuit „sfântului”, Varvara (sau Varia), sora ei mai mică, a fost ucisă de bolșevici chiar în zilele Revoluției şi singurul băiat al său, Dmitri (sau Mitia), care avea să moară în Siberia, împreună cu mama sa.

În anul 1901 Rasputin a părăsit satul natal şi a plecat în pelerinaj, cu intenţia de a se călugări, printre locurile vizitate regăsindu-se Grecia şi Ierusalimul. În Grecia a intenţionat să facă parte din comunitatea ortodoxă a ruşilor de la Muntele Athos, mai exact la Mânăstirea Sfântul Pantelimon, unde avea să constate însă lucruri nefireşti în comportamentul călugărilor atoniţi. La întoarcerea acasă, după mărturisirea sa către Macarie, acesta îi recomandă posibilitatea ca mântuirea sufletului lui să vină mai degrabă din afara mânăstirilor, din lumea mare.

În anul 1903, Rasputin ajunge la Petrograd, capitala ţaristă (Sankt Petersburg astăzi) unde s-a autoproclamat stareţ posesor al unor puteri tămăduitoare nebănuite. A urmat pentru o perioadă Academia Teologică de aici, perioadă în care a dat dovadă de calităţi ce au uimit asistenţa prin vindecări nonconformiste, care ar fi fost explicate ulterior prin dozajul bioenergetic deosebit pe care îl poseda.

Ca urmare a acestor practici tămăduitoare, primeşte recomandarea preotului Ioan din Kronstadt şi a duceselor Anastasia şi Milita, iar în anul 1905 Rasputin şi-a făcut intrarea la curtea ţarului Nicolae al II-lea, familia imperială punându-şi mari speranţe în puterile sale vindecătoare, în condiţiile în care moştenitorul tronului, ţareviciul Alexei, suferea de hemofilie, o boală care îi provoca hemoragii necontrolate din cauza lipsei capacităţii de coagulare a sângelui, iar tratamentele numeroase încercate nu au dat niciun rezultat.

Rasputin concepuse un tratament „revoluţionar” în urma căruia micuţul suferind al curţii imperiale se simţea din ce în ce mai bine, el fusese supravegheat permanent de medicul familiei, copilului i se administra greşit aspirina, iar Rasputin a luat ca primă măsură eliminarea medicamentului care era contraindicat în afecţiunile hemoragice. Miracolul era înfăptuit … iar lui Rasputin i se dusese faima că avea puterea de a vindeca prin puterea rugăciunilor. Contestatarii săi îl acuzau însă că rezultatele miraculoase ar fi fost obţinute prin … hipnoză.

Interesante sunt trei episoade din activitatea „Tămăduitoare” a lui Rasputin: în primul dintre acestea, în anul 1905, Alexei a fost atacat de o albină, iar Rasputin ar fi alergat în ajutorul băiatului şi ar fi strigat „Înţeapă-l şi vei muri !”, după care albina a zburat din preajma bolnavului, întâmplare interpretată ca o acţiune a puterilor sfinte ale lui. În al doilea exemplu, se spune că în timpul unei crize grave a ţareviciului, Rasputin, aflat în acel moment în casa sa din îndepărtata Siberie, ar fi reuşit să-i uşureze suferinţa copilului aflat în Petrograd prin intermediul rugăciunilor, de la distanţă.

Apoi în anul 1912, Alexei a căzut de pe cal şi a început să sângereze intern, iar Rasputin i-a scris ţarinei Alexandra Feodorovna, spunându-i să fie fără grijă, că băiatul se va face bine până a doua zi, ceea ce s-a şi întâmplat.

Această ultimă întâmplare a făcut ca încrederea acesteia să fie necondiţionată în capacităţile vindecătoare ale lui Rasputin, ba mai mult, recunoştinţa ei se transforma, încet-încet, în atracţie fizică nestăvilită. Întâlnirile dintre cei doi, discrete – cum se putea altfel – dar din ce în ce mai dese, veneau pe fondul în care însuşi ţarul îl numea pe Rasputin „prietenul nostru”, semn al încrederii de care se bucura acesta în rândul membrilor familiei imperiale.

Atât ţarul cât şi ţarina îl considerau pe Rasputin un profet, un om al lui Dumnezeu, o inetrpretare care poate fi evaluată mai ales în contextul relaţiei tradiţionale şi foarte puternice între curtea imperială rusă, oricare ar fi fost aceasta, şi Biserica ortodoxă rusă, însă şi în contextul în care ţarina Alexandra, o germană protestantă la origine, era foarte fascinată de noua sa religie ortodoxă, fără însă a pătrunde profunzimea unora dintre practicile credinţei ruşilor.

Instalat cum se cuvine la curtea imperială, deşi era considerat un tip libidinos, bădăran, murdar, de multe ori purtându-se în mod scandalos în public, Rasputin a început o viaţă desfrânată, însoţit fiind mai mereu de femei de condiţie deosebită din înalta societate petersburgheză. Rasputin era văzut adesea şi în compania prostituatelor, era cunoscut ca un consumator de alcool până dincolo de pierderea cunoştinţei, însă chiar şi aşa, era fascinant pentru multe dintre femeile de la curtea imperială. În schimb societatea aristocratică rusă a acelor vremuri îl aprecia se pare la justa lui valoare, astfel că Rasputin era considerat pur şi simplu nedemn şi nepotrivit pentru rangul familiei imperiale.

Se spune că viaţa desfrânată a lui Rasputin din acei ani a dus la naşterea a câteva sute de copii, al căror număr exact şi nume, desigur, nu le cunoaşte nimeni.

În aceste condiţii, Rasputin urcă treptat pe scara ierarhiei curţii imperiale, şi pe fondul începerii primului război mondial, începe să devină ţinta acuzaţiilor de influenţă nepatriotică la curte, principala teorie afirmând că din ce în ce mai nepopulara ţarină era descendentă a unor principi germani, iar „confidentul” ei, ar fi spion german.

Rasputin a mai avut o „revelaţie”, afirmând că armatele ruseşti nu vor obţine succese până când însuşi ţarul nu va prelua comanda operaţiunilor militare. Astfel, Nicolae al II-lea, un om fără o pregătire militara adecvată, şi-a asumat o responsabilitate uriaşă, care a avea să se dovedească în cele din urmă nefericită atât pentru el şi familia lui, dar şi pentru Rusia în ansamblul ei.

În această conjunctură, influenţa lui Rasputin asupra ţarinei a crescut considerabil, a convins-o să numească în posturi importante din guvern persoane din cercul lui de discipoli, iar Rasputin ajunsese deja la nivelul în care exploata atracţia sa fizică pentru femeile din înalta societate în schimbul favorurilor politice.

Poziţiile lui Rasputin a fost folosită de politicienii şi ziaristii vremii care aveau argumente din ce în ce mai puternice în a critica dinastia, de a pune presiune pe ţar să renunţe la puterea absolută, ori să separe biserica de stat. Rasputin a intrat în dispute şi cu clerul, mai ales prin prisma influenţei pe care o dobândise asupra curţii dar şi a modului desfrânat în care înţelegea să trăiască.

În aceste condiţii de antipatie absolută la adresa sa, destinul lui Rasputin se apropia de un deznodământ brutal.

Se pare că un grup de nobili, iritaţi peste măsură de influenţa lui Rasputin, l-au atras pe acesta în palatul Prinţului Felix Iusupov, artizanul complotului. Aici, Rasputin a fost tratat ca o faţă imperială, cu prăjituri alese şi cu vin din belşug, în care, însă, fusese strecurată o cantitate considerabilă de cianură, care se spune, ar fi omorât pe loc cinci-şase persoane. Rasputin nu a păţit, însă, nimic, iar Iusupov, nedumerit şi furios peste măsură, ar fi pus mâna pe revolver, ţintind spre pieptul inamicului, acesta prbuşindu-se la pământ. Însă nici acel glonţ nu avea să îl ucidă, fiind nevoie de alte nenumărate gloanţe, dintre care unul în cap, apoi de sute de lovituri de bâtă, de legarea sa straşnică şi de aruncarea trupului în apele îngheţate ale Nevei. Era în ziua de 29 decembrie 1916.

La trei zile distanţă, trupul lui Rasputin a fost cules din râu şi autopsiat, iar braţele lui au fost găsite în poziţie verticală, semn că nici otrava, nici gloanţele şi nici bâtele nu ar fi fost îndeajuns pentru a-l suprima – ci ar fi încercat să se elibereze de legăturile cu care fusese imobilizat, iar cauza decesului ar fi fost … înecul.

Cu câteva luni înaintea asasinării sale, Rasputin scrisese câteva rânduri premonitorii: „Dacă cei din familia voastră care îmi doresc moartea vor reuşi să mă ucidă, atunci niciun membru al familiei voastre nu va mai rămâne în viaţă mai mult de doi ani”.

La 16 iulie 1918, la nici doi ani de la moartea „călugărului”, ţarul, ţarina şi cei cinci copii ai lor au fost executaţi de revoluţionari…

Dacă pentru mulţi dintre ruşi, carismaticul ţăran a devenit erou naţional, pentru occidentali, Rasputin a devenit simbolul unei presupuse „înapoieri” a ruşilor, a superstiţiilor şi imoralităţii, un subiect demn doar de can-can.

A existat chiar o mişcare care cerea nici mai mult nici mai puţin canonizarea lui Rasputin, fapt care a stârnit reacţia vehementă a Patriarhul Moscovei Alexei al II-lea: „Acest nebun ! Ce dreptcredincios va dori să stea într-o Biserică care cinsteşte în mod egal pe ucigaşi şi pe mucenici, pe desfrânaţi şi pe sfinţi ?”.

Răzvan Moceanu

RADOR

Ioan T. Morar la Universitatea Aix-Marsilia, Franța: atelier despre volumul Fake news în Epoca de Aur
Istorie-filozofie-psihologie 21 Februarie 2024, 10:30

Ioan T. Morar la Universitatea Aix-Marsilia, Franța: atelier despre volumul Fake news în Epoca de Aur

Ioan T. Morar va participa astăzi, 21 februarie 2024 (ora 14.30, Sala B120) la un atelier cu studenți și cadre didactice,...

Ioan T. Morar la Universitatea Aix-Marsilia, Franța: atelier despre volumul Fake news în Epoca de Aur
Regele Charles al III-lea, diagnosticat cu "o formă de cancer"
Istorie-filozofie-psihologie 06 Februarie 2024, 07:47

Regele Charles al III-lea, diagnosticat cu "o formă de cancer"

Tipul de cancer nu a fost dezvăluit. Regele Charles al Marii Britanii a fost diagnosticat cu "o formă de cancer", a...

Regele Charles al III-lea, diagnosticat cu "o formă de cancer"
Fotografiind războiul și atrocitățile. Aspecte ale Holocaustului din România și teritoriile controlate de România
Istorie-filozofie-psihologie 24 Ianuarie 2024, 07:14

Fotografiind războiul și atrocitățile. Aspecte ale Holocaustului din România și teritoriile controlate de România

Ziua Internațională de Comemorare a Victimelor Holocaustului va fi marcată la ICR Londra printr-o proiecție de film și o...

Fotografiind războiul și atrocitățile. Aspecte ale Holocaustului din România și teritoriile controlate de România
#Aiciastat Serata culturală cu flaut și romanțe la caravanserai de Ziua Unirii Principatelor 24 ianuarie 2024, ora 18:00
Istorie-filozofie-psihologie 24 Ianuarie 2024, 05:10

#Aiciastat Serata culturală cu flaut și romanțe la caravanserai de Ziua Unirii Principatelor 24 ianuarie 2024, ora 18:00

Asociația culturală “Aici a stat” organizează astăzi, 24 ianuarie, la ora 18:00, singura serată culturală a...

#Aiciastat Serata culturală cu flaut și romanțe la caravanserai de Ziua Unirii Principatelor 24 ianuarie 2024, ora 18:00
DOCUMENTAR: Unirea Principatelor Române – 24 ianuarie 1859
Istorie-filozofie-psihologie 24 Ianuarie 2024, 05:00

DOCUMENTAR: Unirea Principatelor Române – 24 ianuarie 1859

În fiecare an, la 24 ianuarie, românii sărbătoresc Unirea Principatelor Române din anul 1859 – numită...

DOCUMENTAR: Unirea Principatelor Române – 24 ianuarie 1859
Andrei Pleșu și Daniel David discută despre “30 de ani de România”, de Ziua Națională, la Radio România Cultural  | PODCAST
Istorie-filozofie-psihologie 29 Noiembrie 2023, 05:50

Andrei Pleșu și Daniel David discută despre “30 de ani de România”, de Ziua Națională, la Radio România Cultural | PODCAST

  Filosoful Andrei Pleșu și prof. univ. dr. Daniel David , rectorul Universității Babeș-Bolyai din Cluj, au discutat...

Andrei Pleșu și Daniel David discută despre “30 de ani de România”, de Ziua Națională, la Radio România Cultural | PODCAST
Săptămâna Psi: descoperă căile echilibrului interior în 10 orașe din România
Istorie-filozofie-psihologie 05 Noiembrie 2023, 06:25

Săptămâna Psi: descoperă căile echilibrului interior în 10 orașe din România

Cum recunoaștem criza vârstei mijlocii și cum ieșim din ea mai întregiți și mai echilibrați? Ce emoții se ascund...

Săptămâna Psi: descoperă căile echilibrului interior în 10 orașe din România
Expoziția dedicată lui Corneliu Coposu a ajuns la Chișinău
Istorie-filozofie-psihologie 02 Noiembrie 2023, 08:55

Expoziția dedicată lui Corneliu Coposu a ajuns la Chișinău

De astăzi, publicul larg poate vizita expoziția stradală dedicată lui Corneliu Coposu. Ea este intitulată „Corneliu...

Expoziția dedicată lui Corneliu Coposu a ajuns la Chișinău
Ascultă live

Ascultă live

01:30 - 03:30
Teatrul Național Radiofonic
Ascultă live Radio România Cultural
00:05 - 04:53
RADIO NOCTURNA
Ascultă live Radio România Actualităţi
Acum live
Radio România Muzical
Ascultă live Radio România Muzical
Acum live
Radio România Internaţional 1
Ascultă live Radio România Internaţional 1
Acum live
Radio România Internaţional 2
Ascultă live Radio România Internaţional 2
Acum live
Radio România Internaţional 3
Ascultă live Radio România Internaţional 3
Acum live
Radio România 3net
Ascultă live Radio România 3net
00:00 - 06:00
PROGRAM MUZICAL NOCTURN
Ascultă live Radio România Antena Satelor
Acum live
Radio Vacanța Fresh
Ascultă live Radio Vacanța Fresh
Acum live
Radio Vacanța Gold
Ascultă live Radio Vacanța Gold
Acum live
Radio Vacanța Nostalgia
Ascultă live Radio Vacanța Nostalgia
Acum live
Radio România București FM
Ascultă live Radio România București FM
00:00 - 06:00
Transilvania by night
Ascultă live Radio România Braşov FM
Acum live
Radio România Cluj
Ascultă live Radio România Cluj
Acum live
Radio România Constanța FM
Ascultă live Radio România Constanța FM
Acum live
Radio România Constanța AM
Ascultă live Radio România Constanța AM
Acum live
Radio România Oltenia Craiova
Ascultă live Radio România Oltenia Craiova
Acum live
Radio România Iași
Ascultă live Radio România Iași
Acum live
Radio România Reșița
Ascultă live Radio România Reșița
Acum live
Radio România Tg Mureș
Ascultă live Radio România Tg Mureș
Acum live
Radio România Timișoara FM
Ascultă live Radio România Timișoara FM
Acum live
Radio România Timișoara AM
Ascultă live Radio România Timișoara AM
Acum live
Radio România Arad FM
Ascultă live Radio România Arad FM
Acum live
Radio Chişinău
Ascultă live Radio Chişinău
Acum live
Radio România Tg Mureș în limba maghiară
Ascultă live Radio România Tg Mureș în limba maghiară
Acum live
Radio România Cluj în limba maghiară
Ascultă live Radio România Cluj în limba maghiară
Acum live
Radio eTeatru
Ascultă live Radio eTeatru