Două nume în plină ascensiune ale scenei literare internaționale, traduse în premieră, și reeditarea unei trilogii mult-așteptate, în colecția ANANSI

Trei noi apariții editoriale îmbogățesc din aprilie lista cărților traduse în colecția Anansi. World Fiction, două dintre acestea fiind cărți semnate de autoare în plină ascensiune, traduse în premieră în limba română.

Prima dintre autoarele traduse în premieră în limba română cu o carte de memorialistică este Lea Ypi, un nume de referință pe scena teoriei politice la nivel global, desemnată în 2022 unul dintre cei mai buni zece gânditori din lume de revista britanică „Prospect” și una dintre cele mai importante personalități culturale de „Frankfurter Allgemeine Zeitung”.

Născută în Albania, Lea Ypi a părăsit țara natală în 1997, înainte de a împlini 18 ani. A plecat în Italia cu o bursă de studii, pe care a obținut-o datorită rezultatelor sale excelente la liceu. Se va întoarce din când în când în Albania, păstrând legăturile cu țara natală, dar trăind departe de granițele acesteia. După ce a studiat filozofie și literatură la Roma, la Universitatea Sapienza, și-a continuat studiile la Institutul Universitar European din Florența, unde și-a luat doctoratul în filozofie. Apoi, în calitate de lector și cercetător invitat, a fost invitată la Sorbona, Frankfurt, Berlin și apoi la Oxford, unde a primit un premiu important pentru munca sa postdoctorală. În prezent, predă Teoria politică la London School of Economics and Political Science, precum și la Australian National University, unde este profesor onorific.

Autoare cu o carieră impresionantă, Lea Ypi este un nume care poposește în premieră cu o volum de memorialistică în librăriile românești: ediția în limba română a celei mai cunoscute cărți ale sale: Liberă. Un copil și o țară la sfârșitul istoriei.

Având drept protagonistă o fetiță precoce de 11 ani din Republica Socialistă Albania, Pionier al Patriei, Liberă explorează relația dintre libertate și speranță prin intermediul limbajului poetic, o narațiune elegantă din punct de vedere stilistic și adesea copleșitoare la nivel emoțional.

Eroina de doar 11 ani a volumului de memorialistică devine peste noapte martoră la dispariția celui mai dur și mai rezistent regim dictatorial comunist din lume: cel al lui Enver Hoxha. Cartea alternează vocea fetiței care credea în figura protectoare a Tătucului Stalin cu cea a profesoarei de marxism, care pune la îndoială „libertatea" adusă de capitalism. Deși albanezii se așteaptă ca dărâmarea statuilor lui Hoxha și Stalin să marcheze tranziția spre o societate liberă, democratică, anii ce urmează aduc cu ei privatizarea de tipul „terapiei de șoc”, imigrația masivă, inflația, jocurile piramidale, totul culminând cu un oribil război civil.

Volumul Liberă. Un copil și o țară la sfârșitul istoriei fost tradus în peste douăzeci de limbi și s-a bucurat de o primire internațională entuziastă, fiind distins cu

RSL Ondaatje Prize 2022 și finalist al Baillie Gifford Prize și Costa Prize for Memoir and Biography. Bertha Savu este cea care semnează traducerea în limba română a cărții.

Cea de-a doua scriitoare tradusă în premieră în limba română este Bora Chung, una dintre cele mai cunoscute scriitoare sud-coreene din noua generație, în plină ascensiune în plan internațional, tradusă cu succes în peste douăzeci și cinci de limbi.

Și Borei Chang îi apare în traducere în limba română cea mai cunsocută carte a sa de până acum: volumul de povestiri Iepurele blestemat.

Cartea s-a flat pe lista finaliștilor la International Booker Prize 2022 și pe cea de la National Book Award for Translated Literature 2023, fiind recenzată elogios în presa de limba engleză de pe ambele țărmuri ale Oceanului.

„Pe o hartă speculativă a ficțiunii, Bora Chung se apropie de Ludmila Petrușevskaia, Sayaka Murata și Angela Carter”, scriau la apriția ediției în limba engleză criticii de la The New York Times.

Un volum extrem de original al unei scriitoare coreene în plină ascensiune, Iepurele blestemat este o antologie unică și plină de fantezie de povestiri stranii, greu de încadrat într-un gen literar anume. Ștergând granițele dintre realismul magic, horror și science-fiction, Bora Chung lasă să se desfășoare în proza ei scene și personaje parcă rupte din Edgar Allan Poe, Kafka sau Marlon James: un băiat cu puteri supranaturale care scapă din grota unui monstru totemic ce terorizează o întreagă comunitate din vremuri imemoriale; iepurași translucizi, fetișuri răzbunătoare ce distrug afacerea unui om nedrept; un cap ciudat, făcut din reziduuri umane, ce iese din toaletă și se transformă în cele din urmă într-o femeie frumoasă...

Povestiri unice, având contexte diferite, de inspirație eterogenă, prozele Borei Chung sunt însoțite pe alocuri de o grație neașteptată care, departe de a respinge, te îndeamnă să citești mai departe. Ediția în limba română apare în traducerea Iolandei Prodan.

Bora Chung (n. 1976) a publicat trei romane, trei volume de proză scurtă și a tradus în coreeană literatură modernă rusă și poloneză. A studiat la Yale University și Indiana University, după care s-a reîntors în Coreea de Sud, unde traduce și scrie.

Cea de-a treia apariție editorială recentă din colecția Anansi. World Fiction este una dintre cele mai așteptate reeditări ale ultimilor ani: Trilogia gemenilor (Marele caiet • Dovada • A treia minciună), cea mai cunoscută saga a scriitoarei maghiare Ágota Kristóf, emigrată în Elveția.

Publicată în 2006 și tradusă în peste patruzeci și cinci de limbi, trilogia a fost recompensată cu patru premii literare importante: Grand Prix Littéraire Européen 1986, Prix du Livre Inter 1992, Gottfried Keller Preis 2001 și European Literary Award 2008.

Romane cutremurătoare, povestea din Trilogia gemenilor se desfășoară de-a lungul vieților devastate de război ale fraților gemeni Claus și Lucas.

Totul începe în Marele Oraș, în care viața e de-acum insuportabilă, din care o mamă e nevoită să fugă, lăsându-și apoi copiii alături de bunica lor, la țară, și căutând pentru ea o soartă mai bună. Neștiutoare de carte, răutăcioasă, aceasta din urmă le face viața amară celor doi copii, gemeni în aparență fără apărare. Numai că ei nu se dau bătuți și, sprijinindu-se unul pe altul, învață pe cont propriu legile vieții, ale cruzimii, ale unei existențe pe care o urmăresc cu creionul pe hârtie. Căci, abandonați într-o țară aflată în război, lipsiți de simț moral, ei încep să-și consemneze zilnic, în jurnal, faptele, întâmplările prin care trec, măruntele sau marile nesăbuințe care-i maturizează.

Ágota Kristóf s-a născut la Csikvánd, în Ungaria, în 1935. La douăzeci și unu de ani a emigrat, împreună cu soțul și fiica ei de patru luni, în Elveția, lăsând în urmă umbra sovietică ce amenința Ungaria. A lucrat într-o fabrică, unde a învățat limba țării adoptive. Primul roman, Marele caiet (1986), a câștigat Grand Prix Littéraire Européen al asociației scriitorilor francofoni și a fost tradus în patruzeci de limbi. A mai scris piese de teatru și povestiri, dar și romanele Dovada (1988) și A treia minciună (1991; Prix du Livre Inter, 1992), care completează Trilogia gemenilor. Ágota Kristóf a murit în 2011.

Până în vară, noi traduceri din operele unor îndrăgiți precum Samar Yazbek, Leïla Slimani, Péter Nádas, Paul Auster, Richard Ford, Paolo Giordano, Ahmet Altan, Giorgio Bassani sau Fernando Aramburu vor apărea în traducere în colecția Ananasi. World Fiction.