Gabriela Adameșteanu vine la Iași. Dialog cu cititorii și sesiune de autografe

În perioada 9-10 mai 2024, Gabriela Adameșteanu se va afla la Iași pentru două întâlniri cu cititorii ieșeni, prilejuite de o dezbatere în jurul unuia dintre cele mai puternice și mai memorabile personaje din literatura română contemporană, Letiția Branea, eroina tetralogiei formate din romanele: Drumul egal al fiecărei zile, Provizorat, Fontana di Trevi și Voci la distanță.

• Joi, 9 mai, ora 18.00, Cărturești Palas Mall (str. Palat 7A)

Întâlnire cu cititorii & Sesiune de autografe

Alături de autoare, vor vorbi: Andreea Mironescu, Bogdan Crețu, Șerban Axinte

Va modera: Violeta Cincu

• Vineri, 10 mai, ora 15.30, Muzeul „Vasile Pogor” – Casa Junimii, Sala Studio J

Întâlnire ALECART & Sesiune de autografe

Prezintă:
Daria Bejenari
Antonella Malfara
Adela-Maria Roșca

Moderatori:
Nicoleta și Emil Munteanu

• Drumul egal al fiecărei zile (opt ediții la Polirom)

Premiul pentru debut al Uniunii Scriitorilor din România • Premiul „Ion Creangă” al Academiei Române • Nominalizare la Premiul „Jean Monnet” pentru literatură europeană

Roman tradus în Franța, Germania, Italia, Spania, Bulgaria și Macedonia

„Gabriela Adameșteanu vine cu unul dintre cele mai frumoase romane ale adolescenței feminine. Drumul egal al fiecărei zile pare să fie din categoria cărților care nu au ce pierde în timp. Nici stilistic, nici istoric. Scriitura se salvează prin simplitatea inatacabilă, prin ingeniozitatea naturală. Letiția Branea, eroina cărții, este unul dintre cele mai bune personaje din literatura postbelică. Dincolo de faptul că Drumul egal al fiecărei zile e o carte foarte frumoasă, uimitor e cât de bine se regăsește în fibra ei tot ceea ce astăzi știm despre Gabriela Adameșteanu.” (Tania Radu)

• Provizorat (cinci ediții la Polirom)

Premiul pentru Proză al revistei Observator cultural pe anul 2010 • Nominalizare la Premiul Cartea Anului, oferit de revista România literară și Fundatia Anonimul • Nominalizare la Premiile Uniunii Scriitorilor din România, secția Proză, 2010

Roman tradus în Germania, Franța, Spania, Ungaria, Bulgaria

„Ar putea fi o poveste de dragoste banală, ca în orice ţară şi în orice epocă. Letiţia încearcă să scape dintr-o căsnicie nefericită în braţele lui Sorin, ambiţiosul său coleg din Instituţie. Cei doi se aruncă cu toată fiinţa lor în această legătură. Numai că sîntem în România anilor ’70... Totul e supravegheat, iar paranoia crescîndă îi dă eroinei impresia că se află sub privirea unui ochi imens. Descriind cu o rară fineţe bărbaţi şi femei care încearcă să trăiască liberi şi să scape, prin dragoste, de o existenţă limitată, autoarea arată că mai există un demon la fel de distructiv ca teroarea: precaritatea sentimentelor. O ameninţare, din nefericire, universală.” (Le Monde)

• Fontana di Trevi (trei ediții la Polirom)

Premiul Uniunii Scriitorilor • Premiul Revistei Observator cultural • Premiul PEN România • Premiul Radio România Cultural • Premiul Agenției de Carte • Premiul Sofia Nădejde

Roman tradus în Bulgaria, Franța, Germania, Ungaria și Slovacia

„Revenind din exilul francez în România de astăzi, Letiția încearcă să recâștige moștenirea confiscată a familiei. Totul s-a schimbat, dar s-a îmbunătățit prea puțin; câștigă doar cine își face loc cu coatele sau își schimbă la timp alianțele politice. Totalitarismul plutește doar ca o umbră deasupra poveștii: când Letiția se întâlnește cu prietenii vechi, din adâncul minții ei răsar mereu amintiri difuze, legate de relația cu Sorin, în răspăr cu pruderia socialistă. Afară totalitarismul face ravagii, dar înăuntru miroase a alcool și sex secret. Proasta comunicare cu Sorin și avortul devin motive recurente, o disociere între trup și suflet. Naratoarea evită să judece și să proiecteze o lumină foarte puternică asupra faptelor: chiar și sub Ceaușescu, nu totul era rău.
În jurul acțiunii principale se dezvoltă o mulțime de personaje, comparabile ca anvergură cu cele create de realismul rus. Bogăția de istorii și teme, care la început par disparate, dar se unesc la sfârșit, ne duce cu gândul la Proust. Scriitoarei îi face plăcere să-și arunce cititorul în meandrele biografice ale personajelor: fiecare și-a urmat traseul în postcomunismul românesc. Uneori acțiunea încetinește și se creează imagini memorabile: de exemplu, căutarea fericirii, aruncând strâmb o monedă în Fontana di Trevi.
E literatură europeană mare, făcută de o autoare cu adevărat europeană.” (Luca Vazgec, Frankfurter Allgemeine Zeitung, 2023)

• Voci la distanță (două ediții la Polirom)

Premiul Cartea de Proză a anului 2022, oferit de Uniunea Scriitorilor din România, ediția 2023 • Premiul Agenţia de Carte, la secțiunea Proză, ediţia 2023 • Roman nominalizat la Premiile revistei Observator cultural, ediția 2023, la categoria Proză

Roman tradus în Bulgaria

„Gabriela Adameșteanu e, aproape prin excelență, romancieră a actualității. Romanele ei sunt plasate în contemporaneitatea imediată, confruntându-se cu problematica socială la zi, în care acțiunea epică se încheie în chiar ziua apariției cărții. Gabriela n-are nevoie de mult spațiu epic pentru a da identitate unui personaj. Potențialul epic al romanului e intensificat prin destine prinse în chihlimbar și inserate în clasoarele biografice. De un roman-reper e vorba, cu siguranță.” (Al. Cistelecan)

Gabriela ADAMEȘTEANU. Absolventă a Facultăţii de Litere, Bucureşti. Redactor de dicţionare (1965-1984) şi literatură (1985-1989). A condus revista 22 (1991-2005) şi suplimentul ei, Bucureştiul Cultural (2005-2013). Vicepreşedintă (2000-2004) şi apoi preşedintă (2004-2006) a Centrului PEN Român. Membră a Juriului Uniunii Latine (2007-2009). Preşedintă de onoare a primei ediţii a premiului Goncourt Românesc (2013). Chevalier de l’Ordre des Arts et des Lettres (2014). Premiul de Excelență, acordat de Radio România Cultural (2024).