„Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de Poezie a anului 2024”, în direct la Radio România Cultural, de Ziua Culturii Naționale

Luni, 6 ianuarie 2025, juriul Galei Tinerilor Scriitori / Cartea de Poezie a anului 2024 a anunțat public nominalizările pentru Gala Tânărului Scriitor, ediția a XV-a, precum și acordarea Premiului Cartea de Poezie a anului 2024 volumului “Medusa” de Rita Chirian, apărut la Casa de editură Max Blecher din București. Evenimentul, organizat cu prilejul Zilei Culturii Naționale, se va auzi la Radio România Cultural.

Pentru secțiunea Premiul Tânărul poet al anului 2024 sunt nominalizate cărți semnate de Lena Chilari, Cristina Drăghici, Vlad Alui Gheorghe, Sorina Rîndașu, Simona Sigartău, Ioana Iuna Șerban și Mihók Tamás. Pentru secțiunea Premiul Tânărul prozator al anului 2024 juriul a hotărât să nu facă nominalizări. Pentru secțiunea Premiul Tânărul critic literar al anului 2024 sunt nominalizați Victor Cobuz și Ioana Pavel.

Juriul Galei este format din Cristina Bogdan, Bianca Burța-Cernat și Cosmin Perța. Artistul vizual Mihai Zgondoiu realizează afișul și diplomele Galei Tinerilor Scriitori.

Programul Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de Poezie a anului 2024 celebrează cea de-a cincisprezecea ediție a Zilei Culturii Naționale, miercuri, 15 ianuarie 2025, de la ora 16.00, în Sala ”Perpessicius” a Muzeului Național al Literaturii Române din București (str. Nicolae Crețulescu nr. 8), în cadrul unui eveniment multiart transmis în direct de Radio România Cultural, avându-i ca invitați speciali pe Mike Godoroja & Blue Spirit.

Producător: Anamaria Spătaru. Amfitrion: Dan Mircea Cipariu. Coproducător: Radio România Cultural.

Laureații de până acum ai Premiului Cartea de poezie a anului sunt Ion Mureșan (2011), Ioan Es Pop (2012), Liviu Ioan Stoiciu (2013), Dan Sociu (2014), Octavian Soviany (2015), Teodor Dună (2016), Nora Iuga (2017), Dan Coman (2018), Romulus Bucur (2019), Angela Marinescu (2020), Ruxandra Novac (2021), Simona Popescu (2022), Alina Purcaru (2023) și Radu Vancu (2024).

Organizatorii Galei sunt Primăria Municipiului București prin Muzeul Național al Literaturii Române din București și asociația EURO CULTURART. Parteneri: APLER (Asociația Publicațiilor Literare și Editurilor din România) și Opera Scrisă.ro-societate de gestiune a drepturilor de autor. Partener media: AgențiadeCarte.ro.

IMPORTANT! Intrarea la eveniment se face numai cu invitaţie! Puteţi solicita invitaţii la adresa de email: cipariu@yahoo.com până luni, 13 ianuarie 2025, ora 12.00. Pentru a nu fi perturbată transmisia în direct a evenimentului, accesul invitaților va fi permis până la ora 15.45.

Premiul Cartea anului 2024: „Medusa” de Rita Chirian, Casa de Editură Max Blecher

Rita Chirian (n. 1982) este poetă, recenzentă și traducătoare. A publicat cinci volume de poezie: Sevraj (Vinea, 2006), volum pentru care a primit Premiul Național „Mihai Eminescu” pentru debut, poker face (Vinea, 2010), Asperger (Cartea Românească, 2012), Casa fleacurilor (Casa de Editură Max Blecher, 2016), volum recompensat cu Premiul Tânărul Scriitor al Anului 2016. Cel mai recent volum, Medusa (Casa de Editură Max Blecher, 2024), a fost conceput cu sprijinul Bursei de Creație pentru poezie a Fundației Cărturești (ediția a IV-a, 2023).

Nominalizările pentru Tânărul poet al anului 2024

Lena Chilari, Ludmila răstoarnă munții, Casa de Editură Max Blecher

Cristina Drăghici, Un râs ca un zgomot de sticle sparte, Editura Cartier

Vlad Alui Gheorghe, Mici insule de verdeață, Editura Tracus Arte

Sorina Rîndașu, Regatul disfuncției, Editura Cartier

Simona Sigartău, Singuri sub râsetele familiilor perfecte, Casa de Editură Max Blecher

Ioana Iuna Șerban, Fată întâlnește instituție, Editura Vellant

Mihók Tamás, æs alienum, Max Blecher

Nominalizările pentru Tânărul critic al anului 2024

Victor Cobuz, pentru cronicile literare și activitatea publicistică în anul 2024 (în principal, în revista “Observator cultural”).

Ioana Pavel, Canonul (im)perfecțiunilor. Excurs comparatist, Editura Casa Cărții de Știință din Cluj

***

JURIUL

BIANCA BURŢA-CERNAT (n. 1979) este critic şi istoric literar, cercetător la Institutul de Istorie şi Teorie Literară „G. Călinescu” şi lector asociat la Facultatea de Litere din Bucureşti. Fotografie de grup cu scriitoare uitate: proza feminină interbelică a repre­zentat debutul său editorial, distins cu Premiul „Tânărul critic literar al anului 2011”, Premiul Asociaţiei Scriitorilor Bucureşti şi Premiul „Lucian Blaga” al Academiei Române. A coordonat Crono­logia vieţii literare româneşti. Perioada postcomunistă (1990-2000), apărută în 13 volume, în intervalul 2014-2016, la Editura Muzeul Literaturii Române. A publicat cronici literare, articole de atitudi­ne, eseuri şi studii în „Observator cultural”, „Bucureştiul cultural”, ”Caiete critice”, ”Revista de istorie şi teorie literară” ş. a. În 2020, publică Simptome și diagnostice. Eseuri critice despre literatura română contemporană, Editura Muzeul Literaturii Române din București.

COSMIN PERȚA (n. 1982, Vișeu de Sus, jud. Maramureș) este poet, prozator și eseist. A absolvit Facultatea de Litere a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca. Și-a continuat studiile în literatură la Universitatea din București, cu un master în literatura contemporană, obținând ulterior titlul de doctor cu o lucrare despre literatura fantastică est-europeană. A publicat mai multe romane și volume de eseuri, povestiri și poeme. În 2012 a obținut premiul Tânărul prozator al anului 2011 pentru Teofil și Câinele de lemn , Editura Herg Benet. Fragmente din opera sa poetică au fost traduse în 18 limbi. În prezent este lector la Universitatea Hyperion din București.

CRISTINA BOGDAN (n. 1976) este scriitoare și conferențiar universitar dr. în cadrul Departamentului de Științe ale Comunicării (din 2016), prodecan (2016-2021) și decan (2021-2024) al Facultății de Litere, Universitatea din București. În perioada martie 2020 - august 2024 a fost editorul-șef al revistei Opt motive (devenită Ficțiunea. Opt m) și, ulterior, directorul săptămânalului cultural Ficțiunea.

Cercetează de mai bine de două decenii iconografia Morții din spațiul românesc și european, desfășurând numeroase anchete de teren în țară și în străinătate. A publicat studii și articole de istorie și antropologie culturală, a coordonat mai multe volume colective în limbile română, franceză și engleză și a semnat două lucrări de autor, construite în jurul temelor thanatologice: Moartea și lumea românească premodernă. Discursuri întretăiate, Editura Universităţii din Bucureşti, 2016 (volum nominalizat la Premiile revistei Observator Cultural, în anul 2017), și IMAGO MORTIS în cultura română veche (secolele XVII-XIX), Editura Universităţii din Bucureşti, 2002.

În anul 2010, a primit titlul de Profesor Bologna, din partea Asociației Naționale a Studenților din România (ANOSR), fiind primul cadru didactic al Facultății de Litere, Universitatea din București, care s-a bucurat de această distincție.