Noi titluri de Burhan Sönmez și Joan Didion, autori traduși în premieră, toamna aceasta în colecția ANANSI

Noi traduceri din opera unor autori îndrăgiți, alături de traduceri în premieră din opera unor autori încă necunoscuți publicului cititor autohton și reeditări ale unor cărți-cult completează toamna aceasta lista titlurilor publicate în colecția Anansi. World Fiction a Editurii Pandora M.

Primul nume de autor israelian – Hila Blum, una din cele mai în vogă scriitoare spaniole de astăzi – Eva García Sáenz de Urturi, traduceri în premieră din operele lui Burhan Sönmez și Joan Didion, precum și noi ediții ale unor cărți-cult semnate Franz Kafka sau William S. Burroughs, sau titluri aflate pe lista bestsellerurilor internaționale semnate de Elena Ferrante – acestea sunt primele titluri pe care cititorii români care iubesc traducerile din literatura universală le pot găsi în librăriile fizice și online din întreaga țară.

Una dintre cele mai importante scriitoare israeliene de astăzi, Hila Blum, se alătură, din această toamnă, listei autorilor traduși în colecția Anansi. World Fiction. Cum să-ți iubești fiica (traducere de Monica Pruteanu) este cartea cu care publicul cititor are ocazia să o descopere pe Hila Blum, „un roman de o autenticitate fără cusur: observațiile, gesturile și frânturile de dialog par cât se poate de reale”, în viziunea criticilor de la The New York Times.

În centrul acestei povești fascinante se află încercarea personajului principal de a înțelege cum o relație născută din dragoste — căci o mamă nu poate fi decât îndrăgostită de copilul ei — a ajuns dincolo de marginile înstrăinării.
Mergând înainte și înapoi în timp, ea deslușește amintiri și sentimente demult îngropate, retrăind chiar și cele mai mărunte momente de apropiere de fiica ei, uneori atât de banale, și încercând să înțeleagă de ce fiecare dintre aceste clipe pare să construiască o imagine de ansamblu a înstrăinării. Cu o rară precizie psihologică, Hila Blum urmărește pașii greșiți și amăgirile aparent nesemnificative ale vieții de familie, unde granița dintre protecție și posesie este atât de ușor de depășit, adesea fără cale de întoarcere.

Eva García Sáenz de Urturi, una dintre cele mai în vogă scriitoare spaniole de astăzi, apare în traducere în colecția Anansi. World Fiction cu romanul care i-a adus, în 2020, cea mai importantă distincție literară din Spania: Premiul Planeta. Este vorba despre romanul Aquitania (traducere de Ana‑Maria Tamaș), un roman care îngemănează thrillerul cu istoria.

Suntem în anul 1137. Ducele de Aquitania este ucis la Compostela, iar poveștile despre moartea lui tulbură spiritele. Se zvonește că ar fi fost otrăvit, unii spun că ar fi avut un sfârșit îngrozitor, pricinuit de o tortură barbară care a lăsat în urmă un trup mutilat. Măcinată de neliniștea ce învăluie soarta tragică a tatălui ei, încercând să dezlege misterul, dar și să răzbune moartea acestuia, tânăra Eleanor se căsătorește cu fiul celui pe care-l consideră vinovat de asasinatul care i-a marcat viața, regele Ludovic al VI-lea. Aventura acestei căsătorii îi poartă pe cei doi pe drumurile Franței, printre incesturi și trădări, prin capriciile unui destin care îi apropie mai mult decât s-ar fi așteptat. Un roman tulburător, un thriller istoric captivant, Aquitania traversează un secol de răzbunări, intrigi și bătălii, gravitând în jurul a trei personaje care vor făuri ceea ce mai târziu se va numi Europa.

Burhan Sönmez, unul dintre cei mai importanți prozatori contemporani, președintele PEN International, revine în atenția cititorilor români cu un nou roman. Este vorba despre Piatră și umbră (traducere de Veronica D. Niculescu), povestea lui Avdo, meșter făuritor de pietre de mormânt, a cărui existență traversează istoria modernă a Turciei. Călătoria vieții lui se împletește cu a multor personaje ce ilustrează diversitatea religioasă și culturală a Turciei: creștini, musulmani sunniți, alaviți, turci, kurzi, armeni. Istoria lui Avdo începe în orașul Mardin, unde micul orfan cântă pe străzi pentru a-și câștiga existența, și unde este adoptat de un meșter făuritor de pietre de mormânt, care-l învață meserie. Pietrarul-cântăreț va cunoaște dragostea, nefericirea, prietenia adevărată, moartea celor apropiați, traiul sub regim polițienesc, dar va învăța să-și păstreze umanitatea în solitudinea cimitirelor, acolo unde spiritele sunt prinse între piatră și umbră, între materie și istorie.

Uite cum stă treaba, cea mai nouă traducere Joan Didion, autoarea bestsellerului Anul gândirii magice, completează lista traducerilor din operele unor autori iubiți de publicul cititor din România. Alcătuit din douăsprezece eseuri inedite din perioada 1968–2000, volumul Uite cum stă treaba urmărește subiecte diverse: presa vremii („problema nu este dacă să crezi informația, ci dacă o găsești“), fantezistul domeniu San Simeon („Odată ce un loc devine accesibil ochilor... nu mai este accesibil imaginației...“) sau dacă să-ți faci sau nu studiile superioare la Stanford. În „De ce scriem“, Joan Didion cântărește actul scrisului: „Scriu doar din motivul de a afla ce gândesc, la ce mă uit, ce văd și ce înseamnă“. De la admirația sa pentru fraza lui Hemingway la povestea Marthei Stewart, a cărei istorie „le-a dat curaj femeilor din țara asta, chiar dacă a devenit o amenințare la adresa bărbaților“, eseurile lui Joan Didion sunt rodul unei observații acute, al mirării, al incisivității și clarviziunii. Cartea apare în traducerea Berthei Savu.

După Scrisori către Felice și Jurnal, Scrisori către Milena este noul titlu din opera lui Franz Kafka pe care colecția Anansi. World Fiction li-l propune toamna acesta iubitorilor de lectură autohtoni într-o nouă ediție (traducere și note de Radu Gabriel Pârvu). Franz Kafka avea 37 de ani când a început corespondența profesională cu mult mai tânăra lui traducătoare în limba cehă, Milena Pollak. El trăise deja toate marile crize ale vieții sale: întrerupsese două logodne şi se pregătea s-o rupă pe a treia, avea o relație îngrozitoare cu propria familie, avusese prima criză majoră de tuberculoză şi numai aştepta nimic bun de la viitor. În curând, schimbul de scrisori cu cea care urma să fie singura scriitoare dintre iubitele lui avea să-i macine somnul şi să-i redea o stranie poftă de viață. Această iubire a lui Kafka, desfăşurată epistolar, se va încheia ca toate celelalte, prin retragerea scriitorului, un ultim pas înapoi făcut înaintea morții. Un roman de dragoste străbătut de firul incandescent al angoasei, din care s-au păstrat doar scrisorile lui Kafka, nu şi cele ale Milenei, care avea să moară ani mai târziu în lagărul de la Ravensbrück, acesta pare pe alocuri dialogul epistolar a două fantome îndrăgostite, despărțite de un zid impenetrabil.

O nouă ediție a romanului Fiica ascunsă de Elena Ferrante (traducere de Cerasela Barbone), ecranizat în 2021, în regia lui Maggie Gyllenhaal, cu Olivia Colman, Jessie Buckley și Dakota Johnson în distribuție, se află de asemenea pe lista cărților care pleacă spre librăriile fizice și onșine din întreaga țară în această toamnă.

Cartea spune povestea Ledei, o profesoară de literatură engleză divorțată de multă vreme, care rămâne pentru prima oară singură după ce fetele sale, de-acum mari, pleacă în Canada să locuiască împreună cu tatăl lor.
Convinsă că va fi copleşită de singurătate şi de un sentiment de inutilitate, Leda găseşte în schimb o libertate la care nu îndrăznise să se gândească. Dar această libertate se transformă într-o necruțătoare introspecție provocată de întâlnirea cu o familie gălăgioasă într-un sătuc din sudul Italiei, unde Leda pleacă într-o mică vacanță. Astfel, povestea unei femei care se redescoperă devine povestea unei confruntări nemiloase cu trecutul.

Romanul-cult Junky, una dintre cele mai cunoscute cărți ale scriitorului William S. Burroughs american, se bucură toamna aceasta de o nouă ediție în cadrul colecției Anansi. World Fiction.
Scris la îndemnul lui Allen Ginsberg, în America anilor de după război, când până și a vorbi despre droguri era o infracțiune, romanul de debut al lui William S. Burroughs, considerat „calea de acces“ spre infernul din Prânzul dezgolit, este o mărturie de o răceală aproape clinică despre ravagiile dependenței de stupefiante. Construit asemenea unui răspuns la întrebarea nerostită „Cum poate un om să ajungă dependent de droguri?“, Junky spune povestea căderii unui om „normal“, cu venituri suficiente și studii superioare, în capcana dependenței și a traficului de stupefiante. Bolgia descrisă de Burroughs se suprapune ca o hartă virtuală peste America și Mexic, iar galeria de personaje care o populează și-­ar găsi locul fără nicio ajustare în cercurile infernului din Divina Comedie. Ediția nouă păstrează excelenta traducere a lui Sorin Gherguț.