Poete la Maraton. Gabriela Toma:” Poezia o regăsești în gesturile umanitare din timpul războiului, în îmbrățișări…”

Miercuri, 31 august 2022, de Ziua Limbii Române, între orele 19.00-22.00, în grădina Muzeului Național al Literaturii Române din București (str. Nicolae Crețulescu, nr.8 ), va avea loc Maratonul de Poezie și Jazz, ediția a XIV-a, difuzat în direct de Radio România Cultural. 20 de nume importante din generații și geografii literare diferite vor susține lecturi publice de câte 5 minute. Sunt invitate 9 poete – Ioana Crăciunescu, Rozana Mihalache, Adelina Pascale, Simona Popescu, Livia Roșca, Andra Rotaru, Ana Săndulescu, Gabriela Toma și Miruna Vlada– alături de 11 poeți –Teodor Dună, Bogdan Ghiu, Sorin Gherguț, Florin Iaru, Ioan Matiuț, Andrei Novac, Dan Pleșa, Bogdan O. Popescu, Adrian Suciu,  Grigore Șoitu și Tudor Voicu. Vor susține recitaluri câteva dintre cele mai importante și mai autentice nume ale blues-ului și jazz-ului contemporan românesc: Maria Răducanu, Nadia Trohin, Cătălina Beța, Albert Tajti (pian) și Mike Godoroja & Blue Spirit. Amfitrionii Maratonului sunt Dan Mircea Cipariu și Ioan Cristescu. Art director: Mihai Zgondoiu. Producător: Anamaria Spătaru. 

Dan Mircea Cipariu și Anamaria Spătaru au adresat câteva întrebări invitaților. 

Răspunde poeta Gabriela Toma:

Acum 14 ani se lansa Maratonul de Poezie și Jazz. La o repede ochire, cum ar fi spus Cornelia Maria Savu, prezentă la prima ediție a evenimentului, cum rezonezi cu Maratonul de Poezie și Jazz? Cu ce imagini ori cu ce stihuri asociezi Maratonul de Poezie și Jazz?

Îl asociez cu un roller coaster, treci prin atâtea vieți, atâtea experiențe care sunt transpuse în versurile poeților, în muzică. Ai nevoie de o atenție deplină să poți fi prezent în fiecare moment și în fiecare poveste. E ca atunci când crezi că Recviemul lui Mozart se aude în tot orașul.

Suntem puși față în față cu războaie, cu pandemii, cu lumi virtuale care încearcă tot mai mult să confiște ”umanitatea din ochiul de sticlă”. Și totuși în acest ”prezent de azi pe mâine”, cum ar fi spus Traian T. Coșovei, și el prezent la prima ediție a Maratonului de Poezie și Jazz, ce rol, cu mască ori fără mască, mai au poezia, blues-ul ori jazz-ul?

Un rol fundamental, iar acest lucru a fost confirmat în timpul pandemiei și al războiului recent. În timpul pandemiei, lumea s-a agățat de lecturi, spectacole, filme, muzică. Poezia o regăsești în gesturile umanitare din timpul războiului, în îmbrățișări, în fotografia lui Kozatski în care un luptător din Azostal primește raza de soare ce se revarsă din acoperișul unei oțelării, poezie regăsești în orice proză bună, în dialogul atât de subtil al jazz-ului și în nostalgia blues-ului. 

Ce locuri reale ori imaginare ți-ai dori să vizitezi pentru un declic creator? Unde ai avea tihnă pentru cercetări interioare și poetice?

Declicul poate fi un gest de blândețe pe care îl văd în drumurile mele zilnice, poate fi frumusețea unei mâini care se odihnește pe mânerul unui scaun, deșertul Sonora din Mexic, Africa de Nord și orice mare și orice ocean din lumea asta. Tot ceea ce este diferit de ceea ce trăiesc în viața de zi cu zi. Oamenii anonimi, poveștile lor care se sting odată cu ei... Cât despre călătoriile interioare și poetice, astea sunt cele mai singuratice și îmbrățișează, totodată, întreaga lume, le cauți, te găsesc, nu știi întotdeauna cum e treaba.

Ce fapte culturale și artistice ai exersat ori exersezi în vacanța de vară?

Vacanța de vară se mută în toamnă, ca și cartea de eseuri și o poveste pentru copii la care lucrez. Tot în toamnă o să-mi apară și al doilea volum, „Crivacul”. Pregătesc a treia ediție a unui festival drag mie, care va avea loc în octombrie și aduce laolaltă șapte țări din America Latină (culoare, multă culoare, poezie bună, filme, muzică și tacos!).

Pe 31 august e Ziua Limbii Române. Cu ce titlu/obiect/produs cultural ori imagine poetică ai asocia limba română?

Cu un râu, care curge, care adună, care se revarsă. Ca oamenii în mers, mereu în mers, care uneori își doresc același lucru. Mereu în mers, căci statul pe loc nu e bun pentru nimeni. 

Gabriela Toma (n. 1981) a debutat cu volumul Cântecul geamănului (Editura Humanitas, 2009). Din 2006 a călătorit și a explorat numeroase culturi din Europa și din America Latină. Spațiul cultural care a avut cel mai mare impact asupra sa a fost Mexicul, pe care l-a vizitat de trei ori și unde speră să se întoarcă. Aici, a realizat interviuri și a participat la ceremoniile prehispanice de cultură nahua din Mexicul actual. Este pasionată de educația non-formală, dialog intercultural și storytelling. În prezent, coordonează proiecte interculturale și de educație muzeală la MNLR, printre care Festivalul cultural latino-american și Atelierele Thomasinei. Lecturi publice: Cenaclul Euridice, Institutul Blecher, Noche Bohemia și Librăria La Ruenca de Gandhi (Xalapa, Veracruz), Primer Encuentro International de Mujeres Poetas en la Cuenca de Papaloapan (Tuxtepec, Mexic).