“Poezie în Camera din Faţă” - ediţia a treia, cu Nora Iuga şi Robert G. Elekes
27 Octombrie 2016, 12:25
Marţi, pe 1 noiembrie, de la ora 19, Camera din Faţă (str. Mendeleev nr. 22) redevine, prin participarea invitaţilor noştri şi a noastră, (şi) un ungher al poeziei – pe lângă ceea ce era înainte şi a fost întotdeauna: un spaţiu aparte în orice casă, în care nu se lucrează, un colţ al reflexiei, al lucrurilor şi al gândurilor preţioase... Un loc în care se primesc veştile noi, mesagerii şi musafirii, un loc care excercită fascinaţie şi care trebuie cartografiat cu grijă. Iar pe această hartă a interiorului sufletesc al fiecăruia dintre noi, vă propunem regăsirea unui pol de sensibilitate pe care uneori îl uităm, dar fără de care, realizăm dintr-o dată, aproape că nu putem respira: poezia.
De data aceasta, cu ajutorul unei invitate care nu mai are nevoie de nicio prezentare, Nora Iuga, şi care, la rândul său, îl invită pe poetul Robert Gabriel Elekes. Invitatul clasic al evenimentului, ales de Robert G. Elekes, este poetul Alexandru Muşina.
NORA IUGA (pseudonimul literar al Eleonorei Almosnino, n. 4 ianuarie 1931, la Bucureşti), poetă, romancieră şi traducătoare din germană şi suedeză, a absolvit Facultatea de Filologie a Universităţii din Bucureşti în specializarea Germanistică. I-a avut ca profesori pe Tudor Vianu şi George Călinescu. Profesoară de limba germană între 1954 şi 1955. Lucrează ca bibliografă la Biblioteca Centrală de Stat, în perioada 1955-1969. Din 1969 până în 1977 a fost redactor la Editura Enciclopedică, iar între 1977 şi 1986, jurnalistă la ziarele de limba germană "Neuer Weg" şi "Volk und Kultur". Din 1971 este membră a Uniunii Scriitorilor din România şi a PEN-Clubului. Din anul 2000 deţine diferite funcţii de conducere în Uniunea Scriitorilor: secretară a Secţiei de Poezie (iniţiatoarea Cenaclului Uniunii Scriitorilor "Gellu Naum") în perioada 1999- 2002, membră în Consiliul de Conducere al Uniunii Scriitorilor în 2002, membră în Biroul Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti în 2002.
A început să scrie versuri în clasa a doua, la Institutul Catolic: în timp ce tatăl ei interpreta la vioară un poem de Jeno Hubay, Nora Iuga a resimţit, conform propriilor sale mărturisiri, o vibraţie puternică şi, îm mintea ei de copil de opt ani, muzica a început să se transforme în cuvinte. Atunci a trăit pentru prima oară tulburătoarea atingere a inspiraţiei. Probabil din această cauză, Nora Iuga nu suportă calificativul de profesionist în poezie şi nu şi-a făcut niciodată o meserie din scris.
Când avea 79 de ani, Nora Iuga a devenit cel mai vârstnic blogger literar, cu un blog pe care l-a avut timp de doi ani (2010-2012) la https://noraiuga.wordpress.com/
A organizat lecturi publice în străinătate şi a fost beneficiara a numeroase burse. În 2007, a primit Premiul Friedrich-Gundolf, oferit de Deutsche Akademie für Sprache und Dichtung, o recompensă care se acordă celor care contribuie la răspîndirea culturii germane în lume. În perioada 15 mai 2009-15 mai 2010, a beneficiat de cea mai importantă bursă oferită de statul german unui scriitor străin: Deutscher Akademischer Austausch Dienst (DAAD).
Opere publicate
Volume de poezie: Vina nu e a mea, 1968; Captivitatea cercului, 1970; Scrisori neexpediate, 1978; Opinii despre durere, 1980; Inima ca un pumn de boxeur, 1982, 2000; Piaţa Cerului, 1986; Cântece, 1989; Dactilografa de noapte, 1996, 2010; Spitalul manechinelor, 1998; 2010; Capricii periculoase, 1998; Autobuzul cu cocoşaţi, 2001, 2010; Der Autobus mit den Bucklingen, 2003 (traducere în germană de Ernest Wichner); Fetiţa cu o mie de riduri, 2005; Gefährliche Launen, 2007 (traducere în germană de Ernest Wichner); Petrecere la Montrouge, 2012; Câinele ud e o salcie, 2013; Ascultă cum plâng parantezele, 2016.
Volume de proză: Săpunul lui Leopold Bloom, 1993, 2007 – tradus în Bulgaria; Sexagenara şi tânărul, 2000, 2004, 2012 – tradus în Slovenia, Bulgaria şi Franţa; Fasanenstrasse 23. O vară la Berlin, 2001; Lebăda cu două intrări, 2003, 2016; Hai să furăm pepeni, 2009, 2015; Berlinul meu e un monolog, 2010; Blogstory, 2011; Harald şi luna verde, 2014.
A tradus în limba română autori precum: Aglaja Veteranyi, August Strindberg, Barbara Bronnen, Christian Haller, Eginald Schlattner, Elfriede Jelinek, Ernest Wichner, Friedgard Thoma, Gershom Scholem, Günter Grass, Hans Joachim Schädlich, Herma Kennel, Herta Müller, Jan Koneffke, Joachim Wittstock, Knut Hamsun, Michael Ende, Oskar Pastior, Paul Celan, Rolf Bossert, Ursula Michels-Wenz, Wilhelm Hauff.
ROBERT G. ELEKES (n. 1985, Braşov) a absolvit Facultatea de Litere a Universităţii Transilvania din Braşov. Este doctor în filologie (titlu obţinut la Facultatea de Litere a Universităţii „Lucian Blaga“ din Sibiu), cu o lucrare despre literatura de expresie germană din România în perioada comunismului. Actualmente, predă la Literele braşovene şi la Universitatea „Sapientia“ din Târgu Mureş. A debutat în 2015, la editura Tracus Arte, cu volumul Aici îmi iau dinţii-n spinare şi adio. Nora Iuga şi Caius Dobrescu îl recomandă entuziast pe coperta a patra. Mai mult, acum câteva luni Nora Iuga a scris: „Cartea e plină de ciudăţenii, dar nici una nu pare îndelung calculată în prealabil. Inspiraţia funcţionează la fel de spontan şi de fără cusur, la fel de exact ca incizia diamantului pe sticlă.“ De altfel, spontaneitatea şi capacitatea de a improviza ale lui Robert Elekes se manifestă şi în talentul său de performer - care va fi provocat şi de „Poezie în camera din faţă’.
Producători şi moderatori:
DENISA DURAN (n. 1980, Rădăuţi) este autoarea a cinci cărţi de poezie, debutând în 2003 cu volumul “Pufos şi mecanic” (Vinea, 2003), pentru care a obţinut două premii de debut. Cel mai recent a publicat “Dorm, dar stau cu tine” (Charmides, 2014), ”Сè уште сум млада” („Sunt încă tânără”, editura Antolog, Skopje, 2016) în traducerea Lidijei Dimkovska şi “Învelit în propriul corp” (Cartea Românească, 2016). Primele trei cărţi au fost semnate cu numele Denisa Mirena Pişcu. A realizat mai multe proiecte în colaborare cu artişti români şi străini iar selecţii din poemele sale au fost traduse în treisprezece limbi străine.
MIRCEA DAN DUŢĂ (n. 1967, Bucureşti) este poet, filmolog (autor de expresie ceha), traducător, pedagog al mai multor universităţi pragheze şi al UNATC din Bucureşti. Publicaţii: “Citate la conservă, complexe de inferioritate şi drepturile omului” (2015), “Peisaje, zboruri şi dictări” (2014) – volume de poezie apărute la Praga, în cehă; “Povestitor, autor şi dumnezeu” (2009) – volum de teoria filmului. La acestea se adaugă mai multe antologii de literatură română şi cehă, un mare număr de volume în regim de co-autor (în cehă, slovacă sau română), traduceri din şi în cehă şi slovacă. Selecţii din poemele lui au fost traduse în slovacă, polonă, germană, ebraică şi română.
