Ascultă Radio România Cultural Live

PORTRET: Eugen Lovinescu, unul dintre cei mai de seamă critici literari – 140 de ani de la naştere

31 Octombrie 2021, 07:55

Duminică, 31 octombrie, se împlinesc 140 de ani de la naşterea lui Eugen Lovinescu, istoric literar, prozator şi traducător şi unul dintre cei mai de seamă critici literari, după Titu Maiorescu. Sociolog al culturii, romancier, dramaturg și nuvelist român, Lovinescu este autorul teoriei Sincronismului și a Mutației valorilor estetice.

Eugen Lovinescu s-a născut la 31 octombrie 1881, la Fălticeni, judeţul Suceava, fiind al patrulea din cei şapte copii ai Profirei şi ai lui Vasile T. Lovinescu (pe numele adevărat Vasile Teodorescu), profesor de istorie.

A frecventat Gimnaziul ”Alecu Donici” din localitatea natală, cel la care tatăl său era director, unde, timp de patru ani, între 1892-1896, a fost coleg cu Mihail Sadoveanu.

În 1898, a absolvit Liceul Internat din Iaşi, unde i-a avut ca profesori pe Aron Densuşianu, J.B. Hetrat, S. Mehedinţi, M. Pompiliu.

A urmat, apoi, cursurile Facultăţii de Litere din acelaşi oraş, transferându-se la scurt timp, la Facultatea de Litere şi Filosofie din Bucureşti, secţia de limbi clasice, pe care a absolvit-o în 1903, cu lucrarea de licenţă ”O chestiune de sintaxă latină”. Aici a audiat cursurile lui Titu Maiorescu, C. Rădulescu-Motru, Ovid Densuşianu şi Nicolae Iorga şi i-a avut printre colegi pe Panait Cerna, Ion Petrovici, D. Caracostea.

În perioada studenţiei, în 1900, a colaborat la ziarul ”România jună”, condus de A.C. Popovici (februarie şi aprilie 1900), debutul său semnificativ fiind, la 22 octombrie 1903, cu studiul ”O tragedie antică…”, despre ”Perşii” lui Eschil, publicat în revista ”Litere şi arte”, supliment al cotidianului ”Adevărul”.

A publicat, apoi, foiletoane în ”Epoca” (1904-1906), strânse, mai târziu, în cele două volume ale ”Paşilor pe nisip” (1906).

A devenit profesor de limba latină, în urma examenului de capacitate (locul I), mai întâi, la Şcoala Comercială, apoi la Liceul ”Sf. Petru şi Pavel” din Ploieşti (1904-1906).

A parcurs studii doctorale în Franţa, obţinând titlul mult râvnit, în anul 1909, după susţinerea tezei principale ”Jean-Jacques Weiss et son oeuvre littéraire” şi a tezei complementare ”Les Voyageurs français en Grece au XIX-e siecle”. Ambele teze au fost publicate în acelaşi an, una prefaţată de Emile Faguet, cealaltă de Gustave Fougeres.

A revenit, apoi, în ţară, iar în octombrie 1910 s-a transferat la Liceul ”Matei Basarab” din Bucureşti, predând şi ore de istorie la Liceul ”Spiru Haret”.

A devenit docent la Facultatea de Litere din Bucureşti, unde a ţinut un discurs despre Costache Negruzzi.

În anii 1911-1912, a fost profesor suplinitor la Facultatea de Litere şi Filosofie din Iaşi, însă nu a obţinut titularizarea. A continuat să predea la Liceul ”Matei Basarab” şi, mai târziu, din 1928, şi la Liceul ”Mihai Viteazul” din Bucureşti, de unde în 1938 s-a pensionat din motive de sănătate.

Îi va suplini ocazional pe Pompiliu Eliade, în 1912, şi pe Charles Drouhet, în 1919, la Universitatea din Bucureşti.

În anii Primului Război Mondial a scris numeroase articole politice, apărute în ”Flacăra”, „Lectura pentru toţi”, „Naţionalul”, „Românul”, grupate apoi în volumele „Pagini de război” (1918) şi „În cumpăna vremii” (1919).

În anii 1918 – 1920, a editat magazinul ilustrat „Lectura pentru toţi” şi revista care va impune o nouă direcţie în literatura postbelică – „Sburătorul” (1919-1922; serie nouă, 1926-1927), patronând, până la sfârşitul vieţii, şi cenaclul cu acelaşi nume.

Eliberând critica de sub tirania direcţiilor sociologice, acordând-o cu un limbaj diferenţiat, Eugen Lovinescu este, după Titu Maiorescu, cel mai important critic literar român, el repunând analiza pe terenul autonomiei esteticului, fără a evita factorii istorici şi rolul unui „spirit al veacului” în formarea curentelor şi personalităţilor creatoare.

Lovinescu a încercat să schimbe gândirea şi limbajul criticii literare româneşti şi să îndepărteze inerţiile şi prejudecăţile care dominau, la începutul secolului al XX-lea, literatura română, intrând în polemică cu orientările tradiţionaliste, fiind considerat iniţiatorul criticii române moderne.

Chiar prin ideile pe care le-a prezentat în „Sburătorul”, el stabilea o nouă doctrină, pe care a numit-o „modernism”, care va fi expusă în prima, şi cea mai controversată, lucrare a sa de sinteză, „Istoria civilizaţiei române moderne” (I-III, 1924-1925).

În următoarea sa sinteză, „Istoria literaturii române contemporane” (I-VI, 1926-1929), a formulat o nouă teorie – „Mutaţia valorilor estetice” (în vol. VI). Autorii şi portretele critice din „Critice” şi cele două „istorii” sunt reluate şi îmbogăţite, sub latura morală, în „Memorii” (I-III, 1930-1937) şi „Aqua Forte” (1941).

Eugen Lovinescu a colaborat de-a lungul timpului la ”Convorbiri critice”, ”Viaţa românească”, ”Convorbiri literare”, ”Falanga”, ”Viitorul”, ”Cele trei Crişuri”, ”Noua revistă română”, ”Românul” (Arad), ”Flacăra”, ”Rampa”, ”Adevărul”, ”Naţionalul”, ”Adevărul literar şi artistic”, ”Mişcarea literară”, ”Cuvântul liber”, ”Săptămâna muncii intelectuale şi artistice”, ”Revista Fundaţiilor Regale”, ”Capitala”, ”Vremea”, ”Viaţa”, ”Timpul”, ”Kalende”.

Este autorul a peste 60 de volume de critică, istoriografie literară, proză, traduceri, ceea ce îl recomanda pentru un loc în Academia Română.

În anul 1936, va fi susţinut pentru această poziţie de Ion Petrovici, Mihail Sadoveanu, dar şi de elenistul G. Murnu, dar a întâmpinat opoziţia categorică a lui Nicolae Iorga, care, tradiţionalist radical, nu accepta ideea de modernitate, ceea ce a determinat respingerea candidaturii la votul în plen.

Eugen Lovinescu va deveni membru titular al Academiei Române, abia post-mortem, în 10 septembrie 1991.

În domeniul istoriei literare, Lovinescu a conceput o serie de lucrări de mare valoare, pe lângă monografiile „Gr. Alexandrescu” (1910), „C. Negruzzi” (1913), „Gh. Asachi” (1921), cele mai importante fiind: „Titu Maiorescu” (I-II, 1940), „Petre Carp” (1941), „Titu Maiorescu şi posteritatea lui critică” (1943), „Titu Maiorescu şi contemporanii lui” (I-II, apărute postum, în 1943-1944), precum şi „Antologia ideologiei junimiste” (1942).

A scris, de asemenea, şi două romane despre Mihai Eminescu („Mite”, 1934; „Bălăuca”, 1935), nuvele, scenete, fantezii, romane reluate sub diferite titluri („Aripa morţii”, „Comedia dragostei”, „Lulu”, „Viaţă dublă”), teatru (drama în trei acte „De peste prag”, 1906), traduceri din operele lui Homer, Tacit, Vergiliu.

A fost căsătorit cu Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu, profesoară de limba franceză, cei doi având o fiică, Monica Lovinescu.

Eugen Lovinescu a murit la 16 iulie 1943, la Bucureşti.

După instalarea regimului comunist din România, Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu a fost închisă (la vârsta de 71 de ani) în diferite penitenciare și supusă unui regim de exterminare (neadministrare de medicamente acut necesare), pentru a o determina astfel pe fiica ei, Monica Lovinescu, exilată la Paris, să se reîntoarcă în România. Va reuși să salveze de percheziții unul dintre manuscrisele volumelor de Memorii publicat postum, însă biblioteca lui Eugen Lovinescu a fost confiscată și cărțile au fost arse într-o casă conspirativă a Securității Statului din centrul Bucureștiului. Ecaterina Bălăcioiu va muri în detenție, la 7 iunie 1960, la vârsta de 73 de ani.

Monica Lovinescu, critic literar la rându-i, o intelectuală care și-a dedicat viața și opera luptei împotriva totalitarismului comunist, a trăit și a activat în exil în Franța, fiind una din cele mai cunoscute voci ale postului anticomunist Radio Europa Liberă, unde a realizat, printre altele, emisiunea „Teze și antiteze la Paris”.

Angajamentul ei anticomunist s-a soldat în 1977 cu un atentat asupra vieții sale și cu campanii de calomniere în presa românească și în publicațiile finanțate de către regimul comunist.

Monica Lovinescu trecea la cele veşnice, la Paris, la 20 aprilie 2008, la vârsta de 84 de ani.

În urma arestării soției lui Eugen Lovinescu, procurorul care s-a ocupat de caz s-a mutat imediat în apartamentul din blocul situat în fața Facultății de Drept a Universității din București. Fostul procuror comunist a eliberat acel apartament abia în anul 2001, după un proces lung și obositor. În acel spațiu a început, atunci, să funcționeze fundația „Casa Lovinescu”.

RADOR: Razvan Moceanu

„Filiera. Pe urmele unui fost demnitar nazist” de Philippe Sands - noutate editorială Litera
Literatură 22 Februarie 2024, 14:05

„Filiera. Pe urmele unui fost demnitar nazist” de Philippe Sands - noutate editorială Litera

Autorul va fi prezent la București la Festivalul Internațional de Literatură de la Odesa.

„Filiera. Pe urmele unui fost demnitar nazist” de Philippe Sands - noutate editorială Litera
„Literatura le dă morților o voce și îi face să cânte” | Ariane von Graffenried | Festivalul de Literatură de la Odesa
Literatură 21 Februarie 2024, 12:56

„Literatura le dă morților o voce și îi face să cânte” | Ariane von Graffenried | Festivalul de Literatură de la Odesa

Ariane von Graffenried, invitata Festivalului International de Literatură de la Odesa, ediția 2024

„Literatura le dă morților o voce și îi face să cânte” | Ariane von Graffenried | Festivalul de Literatură de la Odesa
Lansarea volumului „Soare intunecat“ de Eric Emmanuel Schmitt, al treilea volum din saga „Străbătând secolele“ și degustare de preparate egiptene – miercuri, 21 februarie, ora 19:00 la Librăria Humanitas Cișmigiu
Literatură 21 Februarie 2024, 11:37

Lansarea volumului „Soare intunecat“ de Eric Emmanuel Schmitt, al treilea volum din saga „Străbătând secolele“ și degustare de preparate egiptene – miercuri, 21 februarie, ora 19:00 la Librăria Humanitas Cișmigiu

Editura Humanitas Fiction vă invită miercuri, 21 februarie, de la ora 19:00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu (bd. Regina...

Lansarea volumului „Soare intunecat“ de Eric Emmanuel Schmitt, al treilea volum din saga „Străbătând secolele“ și degustare de preparate egiptene – miercuri, 21 februarie, ora 19:00 la Librăria Humanitas Cișmigiu
Cărțile, la a doua viață. Cărturești lansează un program de redistribuire a cărților deja citite acolo unde este mai mare nevoie de ele
Literatură 20 Februarie 2024, 14:33

Cărțile, la a doua viață. Cărturești lansează un program de redistribuire a cărților deja citite acolo unde este mai mare nevoie de ele

Marți, 20 februarie , librăria Cărturești Verona din capitală devine centrul unui program pilot de repunere în...

Cărțile, la a doua viață. Cărturești lansează un program de redistribuire a cărților deja citite acolo unde este mai mare nevoie de ele
Stăpânul Muntelui, un nou roman plin de adrenalină, de Anders de la Motte, unul dintre cei mai îndrăgiți scriitori suedezi de crime
Literatură 19 Februarie 2024, 09:55

Stăpânul Muntelui, un nou roman plin de adrenalină, de Anders de la Motte, unul dintre cei mai îndrăgiți scriitori suedezi de crime

Crime Scene Press vă propune o lectură perfectă pentru luna februarie: romanul proaspăt ieșit de sub tipar Stăpânul...

Stăpânul Muntelui, un nou roman plin de adrenalină, de Anders de la Motte, unul dintre cei mai îndrăgiți scriitori suedezi de crime
Dezbaterea „UNIVERSITATE, SOCIETATE, CREATIVITATE”  - Trei rectori ai unor universități importante, în dialog la  SCENA GÂNDIRII - Conferințele Operei Naționale București
Literatură 15 Februarie 2024, 13:59

Dezbaterea „UNIVERSITATE, SOCIETATE, CREATIVITATE” - Trei rectori ai unor universități importante, în dialog la SCENA GÂNDIRII - Conferințele Operei Naționale București

Diana MOȘ – rectorul Universității Naționale de Muzică din București Marian PREDA – rectorul Universității din București...

Dezbaterea „UNIVERSITATE, SOCIETATE, CREATIVITATE” - Trei rectori ai unor universități importante, în dialog la SCENA GÂNDIRII - Conferințele Operei Naționale București
Poeme șoptite, la Radio România Cultural | PODCAST
Literatură 15 Februarie 2024, 13:51

Poeme șoptite, la Radio România Cultural | PODCAST

    O sufragerie fără amplificare, luminată de lampadare și proiectoare, i-a pus, de Ziua Națională a Lecturii,...

Poeme șoptite, la Radio România Cultural | PODCAST
Premiile Cărturino, ediția I, 2024 - Lista finalistelor
Literatură 15 Februarie 2024, 12:15

Premiile Cărturino, ediția I, 2024 - Lista finalistelor

Un nou proiect Cărturești a prins viață: Premiile Cărturino dedicate cărților pentru copii, un demers de recunoaștere a...

Premiile Cărturino, ediția I, 2024 - Lista finalistelor
Ascultă live

Ascultă live

06:00 - 07:00
Album de colecție
Ascultă live Radio România Cultural
05:05 - 07:00
Bună dimineaţa, România!
Ascultă live Radio România Actualităţi
Acum live
Radio România Muzical
Ascultă live Radio România Muzical
Acum live
Radio România Internaţional 1
Ascultă live Radio România Internaţional 1
Acum live
Radio România Internaţional 2
Ascultă live Radio România Internaţional 2
Acum live
Radio România Internaţional 3
Ascultă live Radio România Internaţional 3
Acum live
Radio România 3net
Ascultă live Radio România 3net
06:00 - 07:00
FOLCLORIA
Ascultă live Radio România Antena Satelor
Acum live
Radio Vacanța Fresh
Ascultă live Radio Vacanța Fresh
Acum live
Radio Vacanța Gold
Ascultă live Radio Vacanța Gold
Acum live
Radio Vacanța Nostalgia
Ascultă live Radio Vacanța Nostalgia
Acum live
Radio România București FM
Ascultă live Radio România București FM
06:00 - 07:00
Agenda Zilei
Ascultă live Radio România Braşov FM
Acum live
Radio România Cluj
Ascultă live Radio România Cluj
Acum live
Radio România Constanța FM
Ascultă live Radio România Constanța FM
Acum live
Radio România Constanța AM
Ascultă live Radio România Constanța AM
Acum live
Radio România Oltenia Craiova
Ascultă live Radio România Oltenia Craiova
Acum live
Radio România Iași
Ascultă live Radio România Iași
Acum live
Radio România Reșița
Ascultă live Radio România Reșița
Acum live
Radio România Tg Mureș
Ascultă live Radio România Tg Mureș
Acum live
Radio România Timișoara FM
Ascultă live Radio România Timișoara FM
Acum live
Radio România Timișoara AM
Ascultă live Radio România Timișoara AM
Acum live
Radio România Arad FM
Ascultă live Radio România Arad FM
Acum live
Radio Chişinău
Ascultă live Radio Chişinău
Acum live
Radio România Tg Mureș în limba maghiară
Ascultă live Radio România Tg Mureș în limba maghiară
Acum live
Radio România Cluj în limba maghiară
Ascultă live Radio România Cluj în limba maghiară
Acum live
Radio eTeatru
Ascultă live Radio eTeatru