Prezentarea cărții "The Frail Hour" de Dina Azriel la ICR Tel Aviv

În data de 20 februarie 2025, Institutul Cultural Român de la Tel Aviv a organizat și găzduit – în colaborare cu Asociația Scriitorilor de Limba Ebraică din Israel – o seară literară dedicată prezentării romanului "The Frail Hour". Cartea, apărută în 2024, la prestigioasa editură israeliană Yedioth Sfarim, constituie romanul de debut al Dinei Azriel – arhitectă și totodată traducătoare și editoare, cu familie originară din Iași.

Manifestarea, desfășurată în limba ebraică, i-a avut ca invitați, alături de autoare, pe Zvika Nir – președintele Asociației Scriitorilor de Limba Ebraică din Israel, împreună cu Vered Tohar, cadru universitar la Facultatea de Literatură Evreiască de la Universitatea Bar Ilan, și Celine Assayag, editoarea cărții. Keren Neizer Cohen, jurnalist cultural, traducător și critic literar, a moderat seara literară care a inclus și momente muzicale în interpretarea muzicianului și compozitorului israelian Avi Binyamin, totodată director muzical al Teatrului Gesher din Tel Aviv.

Keren Neizer Cohen a prezentat cartea ce reunește trei voci și perspective diferite, surprinzând cititorii prin limbajul pictural și poetic, ce duce cotidianul în tărâmurile fanteziei, provoacă conceptul cronologic-liniar al timpului și oferă în schimb un concept circular-ritual care permite fuziunea locurilor și a fragmentelor de memorie.

Zvika Nir și-a început intervenția felicitând-o pe autoare pentru realizarea ei literară deosebită, mai ales pentru un roman de debut, și a continuat subliniind faptul că comunitatea românească din Israel este una „fragmentată”, a cărei cultură este aproape absentă din literatura ebraică contemporană, romanul Dinei Azriel venind să umple acest gol, grație unor descrieri foarte bogate și diverse.

Seara a continuat cu prezentarea lui Vered Tohar care s-a concentrat pe combinația dintre istorie și folclor – pe care cartea o oferă ca răspuns la întrebări profund identitare în fața înstrăinării – și pe importanța miturilor și a basmelor populare în literatură în general și în cartea lui Azriel în special. De asemenea, ea a vorbit despre „limbajul sufletului”, comun tuturor celor care au imigrat din România.

Editoarea Celine Assayeg a pus accentul pe realismul magic al cărții, făcând o trecere în revistă a istoriei genului în literatura contemporană, care a început cu literatura sud-americană și scriitori precum Márquez, Borges și Allende și, de asemenea, a menționat prezența acestuia în literatura biblică și evreiască, în lucrări precum Legenda Golemului din Praga. Pe acest fundal, intervenția lui Assayeg a subliniat elementul de noutate al romanului Dinei Azriel, cu atât mai mult cu cât în literatura israeliană contemporană, realismul magic este aproape absent (cu excepția bine-cunoscutului roman al lui Meir Shalev).

Fragmente din volum, ilustrând polifonia romanului, au fost lecturate pentru a prezenta pe cele trei voci ale cărții: Kira, cea atinsă de demență, nepoata aceteia, Anat, și pisica filozoafă, Scorțișoară. Dina Azriel a explicat faptul că trecutul este reprezentat de Kira, prezentul de Anat, în timp ce Scorțișoară face legătura între cele două lumi, creând o conexiune care transcende timpul și distanțele.