Joi,10 noiembrie, ora 18.00, Fundația Löwendal vernisează expoziția ,,Detalii neoromânești în arhitectura lui Petre Antonescu. Exterioare și interioare ale vilelor bucureștene", la Institutul Cultural Român (Aleea Alexandru nr. 38).  În deschidere vor lua cuvântul Cristina Woinaroski și Ana Barton. Expoziția poate fi vizitată în perioada 10 - 25 noiembrie 2016.

Proiectul expozițional propus de Fundația Löwendal detaliază cele şase vile din Bucureşti, realizate în stilul neoromânesc la începutul secolului XX de către celebrul arhitect Petre Antonescu: vila C.A. Mavrodin (1907), vila Ion I.C. Brătianu, (1908), vila Ciru Iliescu (1910), vila Vintilă Brătianu (1912), vila Oprea Soare (1914) şi după Primul Război Mondial, în anii '20, vila Nicolae Malaxa.

,,Alegerea acestor vile nu este întâmplătoare, ele constituie o perioadă bine conturată din cadrul operei lui Petre Antonescu, în care constatăm că a fost foarte preocupat de acest subiect, ele reprezentând un exerciţiu la scară mică pentru construirea şi aplicarea noului stil la lucrările sale de anvergură" - Cristina Woinaroski, arhitect, coordonator al proiectului.

Caracterul inovator al proiectului este determinat de dezvăluirea detaliilor interioare de design ale celor șase vile bucureștene proiectate de Petre Antonescu. Fotografiile realizate de arhitectul Andrei Mărgulescu, urmăresc aceste detalii care în alte condiții ar fi aproape imposibil de accesat.

Prin acest proiect Fundația Löwendal urmărește facilitarea și încurajarea accesului publicului la acest tip de detalii arhitecturale, prezent în clădirile civile și publice din București proiectate de arhitectul Petre Antonescu; accenturarea originalității stilului și a influențelor tradiționale românești și europene asupra acestuia; prezentarea contextului cultural și istoric, din București și Europa, în care s-a născut stilul neoromânesc; evidențierea necesității păstrării unei identitățati culturale și arhitecturale omogene a infrastructurii orașului București; activarea urbană și regenerarea comunităților locale prin conștientizarea cetățenilor asupra riscului de degradare avansată a clădirilor de patrimoniu din București și, nu în ultimul rând, de a pune în valoare identitatea culturală și arhitectura bucureșteană din secolul XX.