Pentru cei doi autori este actuală în cea mai mare măsură observația lui C. G. Jung care spune: „(...) nu omul care trăiește în prezent este omul modern – ci doar cel care este în cea mai mare măsură conștient de timpul prezent”, acela, deci, care posedă o conștiință a prezentului și lumile cu treptele ei de conști ință devin „anistorice” în cel mai profund înțeles al cuvântului. Fac atât de firesc lucrul acesta încât nu frizează banalitatea. Ei își găsesc libertatea de a aborda actul artistic și temele care le stârnesc interesul fie mitologic, fir canonic și metaforic - fie prin influențele pe care le exercită asupra lor realitatea istoriilor lor umane personale. Atât pictorul cât și sculptorul practică „forme care te duc cu gândul” la– și aici discursul lor plastic se arată a fi convergent – sensuri adânci atinse de simțul paradoxului creștin, al divinului, al sacrului care umplu cu duhul lor inimi care se golesc de sine , pentru a lăsa loc lumii divinului.

În cazul „studiilor”, „exercițiilor” și „picturii” Doinei Mihăilescu devine evident faptul că „ritmurile” create pe de o parte și „ridicarea construcției la rang de mijloc de expresie” pe model Paul Klee pe de altă parte, fac din ce în ce mai evident drumul metafizic al creației. Ritmurile geometrice consemnează și dezvăluie sunetul și muzica unei trăiri autentice despre care credem că „întrupează” fascinația imaginilor serialiste care evocă tărâmuri poetice, transpunând privitorul în stări de meditație despre timp sau mișcare și nu în ultimul rând despre „angelitate”, despre iluzia prezenței în proximitatea unei plenitudini care și-a dobândit puterea unei rapide și pline de inventivitate metamorfozări. O parte din lucrări au mai fost prezente în numeroase expoziții naționale și internaționale: la Roma, Venezia, Pisa, Madrid, Santiago de Compostela, Budapesta, la Palatul Mogoșoaia, la Muzeul de Artă „Ion Ionescu Quintus”/Ploiești, Muzeul de Artă Iași/Complexul Muzeal Național Moldova Iași, Muzeul Național al Bucovinei, Muzeul de Artă Arad, Muzeul Național de Artă Timișoara.

Sculptura lui Radu Feldiorean vrea și ea să sublinieze prin forme de sculptură arhitecturală că arta te poate conduce spre semne esențializatoare ale experienței și ale intuițiilor inimii care te ajută să te orientezi. Sculptorul devine eroul unei schematizări arhitecturale. Lucrarea dobândește expresivitatea desenului simplu care pune în valoare „sunetul interior” al lucrurilor vieții. Caracterul conceptual al lucrărilor care exprimă ceea ce „știe” și nu „ceea ce vede” sculptorul lăsându-ne și pe noi să înțelegem în felul nostru libertatea dirijată a creației și sa asistăm la spectacolul pe care îl fac și îl dezvoltă forțele creatoare originare. Lucrările, sculpturi din corten de dimensiuni medii –„Compas”, „Arca”, „Aripă în zbor”, „Epitrahil-Izvorul”, „Arca” - dezvoltă o poetică a obiectului care e convergentă cu ordinea pe care o regăsim în pictura din expoziție și care se originează în aceeași ordine a invenției poetice. Ambii autori pornesc compoziția de la raporturi pur plastice, între elemente pur plastice – linie, valoare, culoare, spațiu plastic - pe baza raporturilor observate în natură și tocmai de aceea, credem noi, suntem în fața unor lucrări de artă abstractă.

Doina Mihăilescu trăiește și lucrează la Timișoara. Radu Feldiorean trăiește și muncește în atelierul său de la Bistrița.

Expoziția este deschisă în perioada 7 februarie – 8 aprilie 2023.