Născut în România: Cinci ani în Sultanatul Oman. Invitată: Camelia Baicu Dițoiu - sâmbătă, 27 mai, ora 16

S-a stabilit în Oman în 2012, urmându-și soțul, care a primit acolo un contract de muncă foarte avantajos în domeniul petrolier. A fost o decizie dificilă, pentru că nu știa cum se va adapta băiatul lor (care atunci era în clasa a opta) sistemului de învățământ dintr-o țară arabă. Dar emoțiile au dispărut observând, de la bun început, că în Muscat se punea mare preț pe educație.

La plecare m-am ghidat după un proverb, care spune: ”După ce te-ai gândit bine, hotărăște-te! După ce te-ai hotărât, nu te mai gândi!”

Începuse un proces de omanizare, își doreau să nu mai fie atât de dependenți de străini. Voiau să aibă specialiștii lor, întrucât, cu ani în urmă, în Oman lucrau mai mulți străini. Treptat, au început să-și trimită tinerii să studieze în străinătate, pentru ca aceștia să se întoarcă să lucreze în Oman. Cât am stat eu acolo începuse și construcția unei mari universități în Muscat. Deci se punea mare preț pe educație.

A fost surpinsă de ritmul de viață foarte lent (pus pe seama căldurii excesive). În Oman a avut răgazul să-și descopere pasiunea pentru scris și pentru fotografie.

Vara, petreceam foarte mult timp singură. Soțul era la serviciu, băiatul la școală și eu stăteam singură în casă, pentru că nu puteam să ies mai deloc din cauza căldurii. Recordul de temperatură pe care l-am prins a fost de 52 de grade. Dacă se oprea curentul sau se strica aerul condiționat, era situație de criză acolo. Faptul că nu comunicam cu nimeni m-a determinat să scriu și să-mi descopăr, totodată, pasiunea pentru fotografie. Marea m-a inspirat - apa are niște culori incredibile, iar apusul în Oman este spectaculos.

După cinci ani, s-a întors în România împreună cu familia, pentru că în Oman industria petrolului s-a prăbușit.

A fost o lovitură și nu eram singurii în situația asta. Prețul petrolului a schimbat destine. Când a căzut, a luat prin surprindere toate companiile de petrol din toată lumea. Ne-am fi întors imediat, dar băiatul nostru începuse un program de bacalaureat desfășurat pe doi ani. Așa că am rămas ca turiști – nu mai aveam nici viză, nici venituri.

Realizator: Dana Pitrop

Fotografii din arhiva personală a invitatei