Alina Gherghișan: Eu am continuat să mă dezvolt în mediul în care am fost dintotdeauna. Practic, eu n-am ieșit din zona mea de confort și de bucurie. Pentru mine sportul e ”acasă”, e casa!

Mărturisirea nu vine de la un sportiv, așa cum v-ați aștepta, ci de la un psiholog. E drept, psiholog sportiv.

Psihologul sportiv Alina Gherghișan, a cărei poveste începe, cumva firesc, la granița dintre sport și psihologie: „tata, antrenor, mama - psiholog. Combinația perfectă.”

Copil supradotat într-o perioadă în care acest concept era puțin cunoscut, Alina Gherghișan spune despre sine că a fost ”un copil ieșit din context. „Citeam la un an și opt luni și făceam calcule matematice. Eram o ciudățenie a anilor ’80.”

Sportul a intrat devreme în viața ei, nu ca performanță, ci ca mod de a fi: ”am crescut prin cantonamente și prin sălile de sport. Casa era vis-a-vis de Lia Manoliu. (...) Prin sport m-am dezvoltat armonios cu totul! (...) Am înțeles foarte multe lucruri nu numai despre sportivi, ci și despre mine și experiențele mele din sport.” Pentru Alina Gherghișan, ”sportul e acasă, e casa. Și asta îmi rulează în minte și când mă duc la sportiv, mă duc ”acasă”, și în fiecare sală de sport mă simt așa.”

Alina Gherghișan a absolvit ”mate, fizică, informatică, intensiv engleză, nici o treabă cu psihologia. (...)

Cred că pasul cel mai important a fost momentul în care am pus mâna pe revista Știința Sportului, aveam 19 ani și am văzut pe copertă ”Pierre de Hillerin”.

Eram anul întâi de facultate, iar Știința Sportului era ( o revistă, n.r.) publicată de INCS (-Institutul Național de Cercetare în Sport, unde Pierre de Hillerin era director, n.r.). (...) Și momentul în care am răsfoit revista și am văzut primele articole științifice și am văzut că există multă cercetare în sport....- a fost fracțiunea de secundă în care mi-am spus că asta e tot ce-mi doresc, să fiu psiholog sportiv și să fac cercetare în sport. Și tocmai de-asta, 15 ani am lucrat în cercetare. Și mi-a plăcut, mi-a plăcut enorm!”, povestește Alina Gherghișan.

Alina Gherghișan are, ca psiholog sportiv, peste 20 ani de experiență în sportul de performanță. Cu formare de bază în psihologie clinică, are un doctorat în știința sportului și lucrează direct cu sportivi de lot național din multiple discipline – sporturi individuale și de echipă. Psihologia sportivă nu are, evident, rețete, dar are mecanisme comune, care se pot aplica individual sportivilor, spune ea. „Nu există rețete. Dinamica psihică este diferită, dar sunt elemente comune.

Poate surprinzător, Alina Gherghișan nu se raportează la palmaresul sportivilor cu care lucrează: „pentru mine rezultatul nu are nicio valoare în sine. Nu lucrez cu medaliile lor. (...) Rezultatele sunt o consecință a unui proces.” Obiectivele reale nu sunt cele de rezultat, ci cele de proces și progres: „funcționează obiectivele de proces și obiectivele de progres.”

În cazul sportivilor olimpici, presiunea capătă o dimensiune aparte. De exemplu, Jocurile Olimpice înseamnă o anumită presiune, pentru că ”Jocurile Olimpice se desfășoară odată la patru ani. Dacă nu ești în vârf de formă în ziua aceea, mai aștepți patru ani.” Dar ”odată ce ajungi la Jocurile Olimpice, ți-ai îndeplinit destinul.”

Dar presiunea este un privilegiu, pentru că ”oferă adrenalină. Presiunea e bună în sensul în care te provoacă.” Dar nu orice presiune și nu oricând: ”e bine să o avem atunci când duce la ceva semnificativ.” În sportul de performanță, presiunea devine semnul valorii. „Este un privilegiu pentru că atunci când ai presiune, înseamnă că devii important mediului în sine.”

Psihologia sportivă nu începe pe podium și nu se termină la medalie. Ea se construiește. În echipă. Într-o echipă din care face parte și psihologul sportiv, deși el este în „linia a treia.”

Și deși rolul psihologului nu este unul vizibil imediat, este esențial: „rolul lui este să pună toate piesele de puzzle în imaginea corectă.”

Pregătirea psihologică a unui sportiv nu este un adaos artificial, ci parte integrantă a antrenamentului: „pregătirea psihologică face parte din pregătirea sportivă.” Și nu aparține unui singur specialist: ”în pregătirea psihologică avem antrenor, avem medic, avem părinți, avem partenerul de viață, toată lumea contribuie la această pregătire psihologică.

Pregătirea psihologică începe de când sportivul își asumă drumul performanței.Performanța este o decizie asumată. În momentul în care își alege calea, pregătirea psihologică devine sistematizată și matematică. Și atunci, pornim de la dezvoltarea abilităților mentale de bază, abilități mentale complexe, specifice și ele cumulate ajung să contribuie la vârful de formă, vârful de formă pe care îl căutăm cu toții. Cam asta e pregătirea psihologică. În fiecare etapă, în fiecare mezociclu, avem obiective diferite, facem lucruri diferite.

Lucrurile pe care le facem nu le decidem singuri, ca psihologi și sportivi, ci cu antrenorul. Dar întotdeauna obiectivele trebuie să fie comune.

Relația sportiv-antrenor este fundamentală, se construiește în timp și unul dintre rolurile principale ale psihologului ține de a dezvolta relația dintre cei doi și de a consolida tocmai de asta. Psihologul este linia treia, dar nu e niciodată în prim plan și nu este despre el. Rolul lui este să pună toate piesele de puzzle în imaginea corectă, astfel încă lucrurile să funcționeze, fără ca ceilalți să-și dea seama că s-au făcut eforturi sau că a adus neapărat plus valoare”, spune Alina Gherghișan.

Pe larg, în interviul acordat Corinei Negrea - Născut în România, astăzi de la ora 16.00.

Alina Gheghișan este și lector la Școala Națională de Antrenori (din 2009, https://www.facebook.com/p/%C8%98coala-Na%C8%9Bional%C4%83-de-Antrenori-CNFPA-100071524295780/), unde predă pedagogie, psihologia sportului și comunicarea în sport, profesor asociat la Universitatea din București și expert în sănătate mintală acreditat de CIO (Comitetul Internațional Olimpic). Este Membru în Consiliul Director al FEPSAC (https://fepsac.com/) – Comisia de Psihologie Aplicată și Educație, membru în Comisia ANOC – Safe Sport (Asociația Comitetelor Olimpice Naționale, https://www.anocolympic.org/) și în Comisia EOC – Sustenabilitate și Societate Activă (Asociația Comitetelor Olimpice Europene, https://www.cosr.ro/aboutus/asociatia-comitetelor-olimpice-europene) dar și Welfare Officer pentru Team Romania la competițiile internaționale și Safeguarding Officer pentru Team Romania, implicată în prevenirea și gestionarea situațiilor sensibile.