Repere spirituale - Daniela Rei Vișan în dialog cu domnul Aurel Rogojan

” Oricine ajunge la vârsta de 40 de ani trebuie să se întrebe: cine sunt, ce menire am? Cred că, dacă Europa vrea să meargă mai departe cu unificarea, trebuie să identifice care anume este misiunea sa.” spunea fostul președinte al Cehiei Vaclav Havel  în 1997, la Roma, cu prilejul celebrării a 40 de ani de funcționare a Uniunii Europene.

Acum mai mult decât atunci, rolul Uniunii Europene trebuie redefinit. Schimbările economice, sociale și geopolitice din ultimii ani, menținerea șomajului la cote ridicate,îmbătrânirea populației, criza emigranților, intensificarea naționalismului, xenofobiei, rasismului chiar, zguduie din temelii construcția care fusese menită să asigure pace, bunăstare, progres.

Primele semne ale apariției Uniunii Eurosceptice, apar încă din anii 80, atunci când prim-ministrul Marii Britanii era  Margaret Thatcher,supranumită și Doamna de Fier datorită autorității de neclintit și măsurilor dure pe care le-a aplicat într-un moment în care rata șomajului, inflația și beneficiile asigurate de serviciile sociale anunțau nori grei în viața multor britanici. Ironia istoriei face ca după mai bine de 30 de ani, o altă femeie să contribuie decisiv la soarta Regatului Unit al Marii Britanii: Theresa May, actualul prim-ministru, însărcinată să facă față „divorțului ” dur de Uniunea Europeană. Dacă la alegerile anticipate programate în Marea Britanie pe 8 iunie 2017 vor avea câștig de cauză conservatorii, oficialii de la Bruxelles și Berlin vor avea parte de câteva luni extrem de dificile.

Votul britanicilor exprimat  la referendum în data de 23 iunie 2016 a fost influențat major de nivelul îngrijorător al emigrației, de stagnarea economică europeană, dar și de restricțiile dure impuse de Bruxelles în ceea ce privește tranzacțiile celor 53 de state din Commonwealth. Un posibil referendum privind independența Scoției, ce ar putea fi organizat în toamna anului 2018, situația Irlandei de Nord și a Gibraltarului, drepturile  celor aproximativ 3 milioane de cetățeni europeni care lucrează în Marea Britanie, dar și drepturile celor 2 milioane de britanici care lucrează în UE, vor fi puncte cheie de rezolvat în dialogul cu oficialii de la Bruxelles.

Ce se întâmplă pe continent?

Alegerile din Franța sunt urmărite cu sufletul la gură de întreaga Europă.Chiar dacă nu va câștiga în turul al doilea al alegerilor, Marie Le Pen cu cele 14 puncte cuprinse în platforma sa politică ar putea să găsească în viitorii ani tot mai mulți adepți.Și nu numai în Franța. Voi enumera doar câteva dintre acestea: revenirea la moneda națională și renunțarea la euro, ”negocieri” cu celelalte țări referitor la rămânerea Franței în UE, utilizarea unor noi criterii de subvenții, dezvoltarea așa-numitului ”patriotism economic” sau ” patriotism umanist”, sprijinirea unui ”dumping social”, ”dumping fiscal și de mediu” ce ar putea încuraja dezvoltarea unui spirit ultra-naționalist în mai multe zone ale Europei și ar putea alimenta dorința unor lideri ce vehiculează ideea autonomiei teritoriale și chiar a separatismului.

Pentru a putea înțelege mai bine CE și DE CE  se întâmplă toate aceste evenimente, domnul general Aurel Rogojan ne propune un recurs la istorie, doi autori, două volume care au descris anumite perioade ale istoriei europene: Oswald Spengler cu volumul ”Declinul Occidentului” și Otto Seeck -”Declinul Antichității”.

 Tema centrală a cărții ”Declinul Occidentului” susține ideea că toate culturile, toate civilizațiile și chiar imperiile urmează un ciclu de dezvoltare analog evoluției organice: naștere, maturizare, declin. Din această perspectivă discursul rostit de Vaclav Havel în 1997 capătă o altă valoare. Simpatizanții de astăzi ai ideilor lui Spengler pot găsi explicații mult mai subtile legate de ”îmbătrânirea ” Europei, nu numai din punct de vedere demografic, ci și din punct de vedere al mentalităților sau al căutărilor de natură spirituală.

Pentru aceștia și nu numai, ideile expuse de Richard von Coudenhove-Kalergi în volumul ”Pan-Europa” publicat în 1923 par a avea un rol aproape profetic.

În urma schimbărilor produse în Europa de valurile de emigranți, statisticile oficiale înregistrează date alarmante: unul din doi europeni este xenofob și unul din trei europeni este rasist. Peste 50% din populația Franței dar și a Italiei ar dori organizarea unui referendum privind apartenența lor la Uniunea Europeană. Dacă adăugăm la aceste cifre proiectul, nefinalizat deocamdată, a lui Jean-Claude Juncker, privind Europa cu mai multe viteze, sau a Europei cu mai multe cercuri concentrice, ne vom întreba probabil cu toții: QUO  VADIS?

Duminică 7 mai 2017 de la ora 22,20 la Radio România Cultural, veți putea afla explicațiile, atenționările și temele de meditație pe care domnul general SRI  Aurel Rogojan le lansează fiecăruia dintre noi.O emisiune de Daniela Rei Vișan.