DOSAR DE PATRIMONIU cu Bogdan Vișan

Pelerinaj la Sfântul Munte Athos

Nu
oricine se încumeta, ne spun legendele grecești, să- l înfrunte pe temutul Poseidon,
zeul mării. Și totuși, cândva, demult, se pare că un
gigant trac, pe numele lui Athos, l-ar fi provocat și ar fi azvârlit un bolovan
imens către zeu, în locul acela formându-se blocul abrupt ieșit din mare care până
astăzi îi poartă numele.

Muntele
Athos, situat în nord-estul Greciei, era celebru încă din Antichitate, însuși Homer
amintindu-l în Iliada. Cu 492 de ani înainte de Christos, scrie marele istoric Herodot, perșii regelui
Darius I pierdeau majoritatea flotei într-o furtună în Marea Egee, chiar în apropierea
promontoriului athonit. În 411 î.Chr., spartanii pierdeau și ei
o flotă de 50 de nave aflate sub conducerea amiralului Epicleas, după cum
menționează Diodorus Siculus în a sa "Bibliotheca istorica".

Scrierile
creștine apocrife susțin că însăși Maica Domnului a fost abătută din drumul său
către insula Cipru de o cumplită furtună iscată în
apropierea Athosului. Nu întâmplător, în locul acesta retras, sălbatic, devenit
între timp „ Grădina Maicii Domnului”, se stabilesc, începând cu a doua
jumătate a secolului al IX-lea primii călugări creștini. Un secol mai târziu, călugărul Atanasie din Trebizonda, cel care va
deveni mai târziu Sfântul Atanasie, întemeiază cu sprijinul împăratului
Nichifor al II-lea Focas prima mănăstire athonită, punând bazele a ceea ce va
deveni în câteva sute de ani Republica Autonomă a Sfântului Munte.

Muntele
Athos, a cărui înălțime atinge 2.033 m, se continuă cu o peninsulă de 60 km lungime,
pe teritoriul căreia s-au întemeiat 20
de mănăstiri, 12 schituri și o mulțime de chilii ortodoxe, în care trăiesc aproape
2000 de călugări, ce urmează reguli alimentare și de conviețuire foarte
stricte. Până în ziua de astăzi, spre exemplu, în Sfântul Munte Athos, nu este
permis accesul femeilor.

Deși
legat de pământ, Athosul este practic accesibil numai cu feribotul, accesul
terestru fiind permis doar în condiții speciale, după cum ne mărturisea chiar
unul dintre pelerinii ce sosesc an de an la Sfântul Munte, părintele Daniel
Roșu, preot paroh al Bisericii „ Sfânta Treime” din București. Vom răsfoi,
alături de ghidul nostru, pagini importante din istoria athonită, încercând să
aflăm în ce măsură evoluția comunității monahale de acolo a fost influențată de
evoluția politică, economică și socială a Țărilor Române.

Vom vorbi despre bogata moștenire culturală a Sfântului Munte dar și despre uluitorul mediu natural care înconjoară sfintele mănăstiri, locul fiind considerat chiar de către specialiști un adevărat paradis botanic.

Natură, cultură și credință un dar întreit oferit de Radio România Cultural, chiar în Duminica Floriilor, de la ora 23.00 !

https://www.mixcloud.com/RadioRomaniaCultural/dosar-de-patrimoniu-cu-bogdan-vi%C8%99an/