Ascultă Radio România Cultural Live

Dragobetele – sărbătoarea primăverii şi a iubirii la români

Dragobetele – sărbătoarea primăverii şi a iubirii la români
Foto: AGERPRES

24 Februarie 2025, 08:37

În esenţă, Dragobete este considerat a fi fiul Dochiei şi cumnat cu eroului vegetațional Lăzărică, o divinitate mitologică a dragostei similară lui Eros (la greci) sau Cupidon (la romani), un fecior chipeş, iubăreţ şi năvalnic, dar şi plin de bună dispoziţie, care potrivit tradiţiilor dacice era un fel de „naş cosmic”, care oficia la începutul primăverii nunta tuturor animalelor. De aici s-a păstrat ideea că de Dragobete, oamenii – băieţi şi fete – se întâlnesc pentru ca iubirea lor sa ţină tot anul, precum a păsărilor (care potrivit mitologiei sunt mesagerii zeilor) ce se „logodesc”, iar Dragobete a devenit protectorul tinerilor în general şi al îndrăgostiţilor în special.

Conform altor opinii, etimologia acestei sărbători populare îşi are originea în „Aflarea Capului Sfântului Ioan Botezătorul”, sărbătoare religioasă celebrată pe 23 februarie, care în limba slavă se numește Glavo-Obretenia. Se spune că românii au adoptat această sărbătoare încă din Evul mediu, sub diverse denumiri – „Vobritenia”, „Rogobete”, „Bragobete”, „Bragovete”, pentru ca în vremurile mai recente, în sudul și sud-estul României să fie adoptată sub denumirea de Dragobete.

Este interesantă şi o legendă din comuna Albeni, potrivit căreia „Dragobete Iovan era fiul Babei Dochia, o ființă, parte omenească și parte îngerească, un june frumos și nemuritor, care umblă în lume ca și Sântoaderii și Rusalele, dar pe care oamenii nu-l pot vedea, din cauză că lumea s-a spurcat cu sudalme și fărădelegi”.

Cunoscută şi sub alte denumiri – Ziua Îndrăgostiţilor, Cap de primăvară, Logodnicul Păsărilor, Sânt Ion de primăvară, Dragomiru-Florea, Năvalnicul sau Granguru’ – Dragobetele era la origini o sărbătoare care se ţinea cândva în jurul datei de 1 martie, în mai multe zone din ţară fiind stabilită pentru data de 24 februarie. Pe vremuri februarie era considerată lună de primăvară, iar data de 24 simboliza începutul anului agricol, iar conform unor tradiţii, aceasta era „ziua ieşirii ursului din bârlog”.

Până în ziua de astăzi, 24 februarie a rămas cu semnificaţia trezirii naturii, a păsărilor care încep să îşi caute cuiburi, a oamenilor care rezonează cu trezirea naturii la viaţă.

Există şi nenumărate tradiţii, unele aparte, legate de Dragobete, care încă se mai păstrează în multe zone ale ţării.

Una dintre acestea spune că dacă vremea e frumoasă, tinerii merg în pădure pentru a culege primele flori ale primăverii, iar la întoarcerea înspre sat, fetele sunt alergate de băieți – obicei denumit „zburătorit” – și, dacă îi simpatizează, se lasă prinse de către aceștia. Împreunarea se celebrează printr-un sărut (adică „Dragobetele sărută fetele !”), semn al logodnei simbolice, iar dacă tinerii respectă acest obicei, se vor bucura tot anul de belșug și vor fi ocoliți de febră și alte boli. În schimb, dacă tradiția nu este respectată, ei nu vor avea deloc parte de iubire până la Dragobetele viitor.

În fapt, tradiţia logodnei simbolice de Dragobete stă la originea a nenumărate logodne serioase urmate de căsătorii fericite, lucruri care, iată, îşi găsesc izvorul în tradiţiile strămoşeşti.

Acesta este un moment interesant şi pentru întreaga comunitate locală, în unele zone logodnele simbolice din această zi fiind un adevărat „barometru” al invitaţiilor de nuntă pe care vecinii le vor primi în perioada următoare.

Caracterul mitologic de tânăr binedispus al lui Dragobete stă la originea petrecerilor care se ţin în această zi (nu cele consumiste din zilele noastre), de la care, potrivit tradiţiei, pornesc viitoare cereri în căsătorie…

De obicei în după-amiaza de Dragobete are loc petrecerea, unde cei singuri dar şi cuplurile, dansează, cântă şi se simt bine, având în vedere credinţa că tinerii care nu au petrecut de Dragobete sau cei care nu au văzut măcar o persoană de sex opus nu-şi vor mai găsi pereche până la următoarea sărbătoare de 24 februarie.

Primele flori ale primăverii culese în această zi sunt viorelele şi tămâioasa, pe care fetele le păstrează la icoane, fiind folosite apoi în diverse ritualuri legate de invocarea dragostei.

Un alt obicei ţinut în această zi arată că fetele necăsătorite și cele proaspăt căsătorite apelează la ritualuri pentru a-și păstra frumusețea, astfel că acestea strâng zăpada rămasă de Dragobete – care potrivit tradiţiei este „născută din surâsul zânelor” – și se spală de-a lungul anului cu apa rezultată prin topire, deoarece se crede că aceasta are puteri mistice și că le va conserva tinerețea. În lipsa zăpezii, mai ales în zonele în care Dragobetele se sărbătoreşte în martie, fetele adună apă de ploaie sau de izvor pentru spălatul părului.

În unele părți ale țării, fetele își pun busuioc sfințit sub pernă în ajunul Dragobetelui – similar obiceiului din noaptea de Bobotează, existând credinţa că astfel își vor visa alesul.

În mediul rural există o mare atenţie acordată în această zi animalelor, acestea fiind hrănite cu cea mai bună mâncare, iar sacrificarea lor este cu desăvârşire interzisă.

Se mai spune că dacă verşi lacrimi de Dragobete, vei avea necazuri şi supărări pe tot parcursul anului, iar remediul nu poate fi găsit decât abia la Dragobetele următor.

Un alt obicei spune că pentru a avea noroc în tot anul, e obligatoriu ca în această zi băieții să nu necăjească fetele şi să nu se certe cu ele sub nicio formă.

Interesant este faptul că deşi, conform tradiţiilor, muncile câmpului sunt total interzise în această zi, curățenia în gospodării este chiar indicată, fiindcă se crede că gospodinele vor avea acelaşi spor şi în restul anului.

Sursa: https://www.rador.ro/

Corina Dascălu: „Am scris Mama mea e un Nuștiuce Haizisaizic într-un moment în care nu eram foarte mândră de prestația mea ca mamă”
Produs de Radio România 29 Aprilie 2025, 17:14

Corina Dascălu: „Am scris Mama mea e un Nuștiuce Haizisaizic într-un moment în care nu eram foarte mândră de prestația mea ca mamă”

Scriitoarea  Corina Dascălu  și ilustratoarea  Marta Crețu , elevă în clasa a XII-a din Galați, aduc la...

Corina Dascălu: „Am scris Mama mea e un Nuștiuce Haizisaizic într-un moment în care nu eram foarte mândră de prestația mea ca mamă”
Cronicari digitali. Spune-mi unde sunt. Din Șona în Kuzguncuk via Constanța cu Simona Rădoi, pasionată de cultură și om de comunicare 
Produs de Radio România 29 Aprilie 2025, 11:00

Cronicari digitali. Spune-mi unde sunt. Din Șona în Kuzguncuk via Constanța cu Simona Rădoi, pasionată de cultură și om de comunicare 

Simona Rădoi a semnat de-a lungul timpului campanii pentru unele dintre cele mai importante branduri culturale din...

Cronicari digitali. Spune-mi unde sunt. Din Șona în Kuzguncuk via Constanța cu Simona Rădoi, pasionată de cultură și om de comunicare 
Gala Premiilor Radio România Cultural 2025 | VIDEO COMPLET
Produs de Radio România 28 Aprilie 2025, 22:16

Gala Premiilor Radio România Cultural 2025 | VIDEO COMPLET

Miercuri, 16 aprilie 2025, Sala Radio a găzduit cea de-a XXIV-a ediție a Galei Premiilor Radio România...

Gala Premiilor Radio România Cultural 2025 | VIDEO COMPLET
George Cornilă citește romanul Silex la Radio România Cultural
Produs de Radio România 28 Aprilie 2025, 09:14

George Cornilă citește romanul Silex la Radio România Cultural

Romanul Silex de George Cornilă , apărut în 2024 la Editura Polirom și desemnat câștigător al Galei Premiilor...

George Cornilă citește romanul Silex la Radio România Cultural
REConCHILLiant: Profesor Miron Bogdan „ Omul are misiunea ca în tot ceea ce face să recupereze sensurile spirituale ale universului”
Produs de Radio România 27 Aprilie 2025, 09:00

REConCHILLiant: Profesor Miron Bogdan „ Omul are misiunea ca în tot ceea ce face să recupereze sensurile spirituale ale universului”

„ La început era Cuvântul şi Cuvântul era la Dumnezeu şi Dumnezeu era Cuvântul. Acesta era...

REConCHILLiant: Profesor Miron Bogdan „ Omul are misiunea ca în tot ceea ce face să recupereze sensurile spirituale ale universului”
Corina Murafa: „𝐿𝑎𝑢𝑑𝑎𝑡𝑜 𝑠𝑖’ este o superbă lucrare care povestește despre această datorie morală pe care o avem noi, oamenii, de a proteja Pământul, casa noastră comună, cum o numește Papa”
Produs de Radio România 26 Aprilie 2025, 18:10

Corina Murafa: „𝐿𝑎𝑢𝑑𝑎𝑡𝑜 𝑠𝑖’ este o superbă lucrare care povestește despre această datorie morală pe care o avem noi, oamenii, de a proteja Pământul, casa noastră comună, cum o numește Papa”

În planul angajamentului pentru mediu, Papa Francisc s-a remarcat printr-un discurs ferm și coerent . Într-unul...

Corina Murafa: „𝐿𝑎𝑢𝑑𝑎𝑡𝑜 𝑠𝑖’ este o superbă lucrare care povestește despre această datorie morală pe care o avem noi, oamenii, de a proteja Pământul, casa noastră comună, cum o numește Papa”
Radu Vancu: „Este emoționant să vezi că autobiografia Papei Francisc este o pledoarie pentru umanitate”
Produs de Radio România 26 Aprilie 2025, 12:05

Radu Vancu: „Este emoționant să vezi că autobiografia Papei Francisc este o pledoarie pentru umanitate”

Biografia Papei Francisc bifează mai multe premiere: a fost primul papă din America Latină, primul papă iezuit, primul care a...

Radu Vancu: „Este emoționant să vezi că autobiografia Papei Francisc este o pledoarie pentru umanitate”
Mitropolitul Ioan Robu: „Am avut această bucurie, de a-i primi pe pământ românesc pe Papa Ioan Paul al II-lea și Papa Francisc”
Produs de Radio România 26 Aprilie 2025, 10:35

Mitropolitul Ioan Robu: „Am avut această bucurie, de a-i primi pe pământ românesc pe Papa Ioan Paul al II-lea și Papa Francisc”

Vizita istorică a Papei Francisc în România a venit la două decenii după prima vizită a unui suveran pontif...

Mitropolitul Ioan Robu: „Am avut această bucurie, de a-i primi pe pământ românesc pe Papa Ioan Paul al II-lea și Papa Francisc”
Ascultă live

Ascultă live

08:00 - 09:00
Dimineața Crossover (partea a II-a)
Ascultă live Radio România Cultural
07:15 - 10:00
Matinal
Ascultă live Radio România Actualităţi
Acum live
Radio România Muzical
Ascultă live Radio România Muzical
08:00 - 08:30
Français 5
Ascultă live Radio România Internaţional 1
07:20 - 10:00
MATINAL (RRA)
Ascultă live Radio România Internaţional 2
Acum live
Radio România Internaţional 3
Ascultă live Radio România Internaţional 3
Acum live
Radio România 3net
Ascultă live Radio România 3net
07:20 - 09:00
BUNĂ DIMINEAȚA, GOSPODARI!
Ascultă live Radio România Antena Satelor
Acum live
Radio Vacanța Fresh
Ascultă live Radio Vacanța Fresh
Acum live
Radio Vacanța Gold
Ascultă live Radio Vacanța Gold
Acum live
Radio Vacanța Nostalgia
Ascultă live Radio Vacanța Nostalgia
Acum live
Radio România București FM
Ascultă live Radio România București FM
Acum live
Radio România Braşov FM
Ascultă live Radio România Braşov FM
Acum live
Radio România Cluj
Ascultă live Radio România Cluj
Acum live
Radio România Constanța FM
Ascultă live Radio România Constanța FM
Acum live
Radio România Constanța Folclor
Ascultă live Radio România Constanța Folclor
Acum live
Radio România Oltenia Craiova
Ascultă live Radio România Oltenia Craiova
Acum live
Radio România Iași
Ascultă live Radio România Iași
08:00 - 08:10
JURNAL RADIO ROMÂNIA REȘIȚA
Ascultă live Radio România Reșița
Acum live
Radio România Tg Mureș
Ascultă live Radio România Tg Mureș
Acum live
Radio România Timișoara FM
Ascultă live Radio România Timișoara FM
Acum live
Radio România Timișoara AM
Ascultă live Radio România Timișoara AM
Acum live
Radio România Arad FM
Ascultă live Radio România Arad FM
Acum live
Radio Chişinău
Ascultă live Radio Chişinău
Acum live
Radio România Tg Mureș în limba maghiară
Ascultă live Radio România Tg Mureș în limba maghiară
Acum live
Radio România Cluj în limba maghiară
Ascultă live Radio România Cluj în limba maghiară
Acum live
Radio eTeatru
Ascultă live Radio eTeatru