Matei Szörényi: „Mulți dintre colegii mei nu înțeleg, la un nivel fundamental, cât de mult valorează libertatea lor”

Peste 40 de organizații civice și mii de oameni susțin Manifestul pentru Europa, lansat înaintea mitingului proeuropean care va avea loc sâmbătă, de la ora 17:00, în Piața Victoriei din București. Evenimente similare vor avea loc pe 15 martie în mai multe orașe din România și Europa, iar pe 16 martie, la Cluj-Napoca. În emisiunea GPS Cultural, realizată de Anca Mateescu, Matei Szörényi, student la Facultatea de Istorie și Filozofie din Cluj-Napoca, a vorbit despre relația tinerilor cu Uniunea Europeană, percepția libertății și pericolele suveranismului.

“Cei din generația mea n-au cunoscut vreodată o Românie care să nu adere la principiile europene” spune Matei. Născut în 2005, el face parte dintr-o generație care nu și-a pus niciodată problema unei Românii izolate de Europa. Totuși, el subliniază că această apartenență nu este de la sine înțeleasă și că “lucrurile se pot schimba oricând”.

“Tocmai de aceea trebuie să fim conștienți că datorită faptului că România este membră în cele două mari alianțe internaționale, Uniunea Europeană și NATO, am ajuns în cel mai bun punct, din mai multe aspecte. Geopolitic suntem mai bine apărați decât în orice alt punct al istoriei noastre. Economic, nivelul de trai a crescut foarte mult în România, deși unii insistă că nu este observabil.”

Pentru tinerii care nu au trăit în comunism, libertatea este un concept abstract. Acest lucru se datorează în parte lipsei unei culturi istorice solide, care lasă generațiile tinere vulnerabile în fața dezinformării și propagandei.

“A nu avea o cultură istorică solidă înseamnă a fi vulnerabil dezinformării și propagandei din toate direcțiile. De asta, de pildă, foarte mulți tineri din generația mea, la ultimele alegeri, au luat calea suveranismului. Și foarte mulți au renegat libertățile care le-au fost oferite, libertatea în care s-au născut.”

Suveranismul, o tendință tot mai populară în rândul tinerilor, promite schimbări radicale și o rupere de “inerția politică”. Mulți dintre aceștia, dezamăgiți de ritmul lent al reformelor, caută soluții extreme, fără a înțelege consecințele acestora.

Într-un text recent publicat pe Facebook, Matei Szörényi sublinia că “nerăbdarea este cel mai feroce inamic al democrației”. În contextul unei Românii care și-a câștigat libertatea abia acum câteva decenii, răbdarea este esențială pentru consolidarea democrației. Totuși, lipsa unei experiențe democratice îndelungate face ca România să fie mai vulnerabilă la tendințele autoritariste.

“Democrația este nesigură, este lentă, este greu de prins în mână. Și este greu de păstrat.”

“Nu avem răbdare, dar nu avem nici timp ca să ne putem dezvolta democrația. Atunci trebuie să apărăm ceea ce avem în momentul de față. Aflându-ne în criză, deja nu mai avem timp să ne ocupăm de răsturnări de guverne și de tot felul de lucruri despre care vorbesc acești oameni, ci trebuie să încercăm să conservăm ce avem.”

O soluție esențială pentru combaterea populismului și suveranismului este reformarea educației, în special în domeniul istoriei, educația ar trebui să ofere repere pozitive, în locul figurilor revoluționare care doar promit dărâmarea sistemului.

“În Marea Britanie și în Franța, și în alte democrații cu tradiție, a fost nevoie de astfel de figuri care să fie promovate de sistemul educațional. Dar nu numai figurile în sine sunt importante, că nu vorbim de un cult al personalității, ci idealurile pe care le reprezintă aceste figuri. Englezii l-au avut pe Winston Churchill, francezii pe Charles de Gaulle. De ce n-am avea și noi astfel de figuri care să fie văzute mai bine în societate?”