Născut în România: Cimitirul Bellu – micul Père Lachaise, sâmbătă şi duminică la Radio România Cultural

Născut în România  (sâmbătă, 20 oct. 2018 şi duminică, 21 oct. 2018)

Cimitirul Bellu – micul Père Lachaise

 

Unele personalități marcante ale istoriei României au monumente discrete, în vreme ce monumente cu adevărat remarcabile împodobesc locurile de veci ale unor persoane pe care istoria nu le-a consemnat. Este o caracteristică a Cimitirului Bellu. Damian Anfile, inspector de specialitate în cadrul Administrației Cimitirelor și Crematoriilor Umane.

Impresionant prin istoria lui, prin operele de artă pe care le adăposteşte și prin legendele care se ascund în spatele monumentelor funerare, Cimitirul Bellu se întinde în prezent pe o suprafață de 28 de hectare, așa că pentru o descoperi cele mai interesante povești trebuie să vă rezervați câteva ore bune.

În 2010, Cimitirul Bellu a fost inclus pe harta obiectivelor turistice europene.

Așa cum scrie pe poarta istorică, numele oficial al Cimitirului este Șerban Vodă, dar popular a ajuns să fie numit Bellu, pentru că pe vremuri, înainte de anul 1850, pe locul actualului cimitir se afla mare gradină de pe ulița Serban Voda a baronului Barbu Bellu.

Printre punctele de interes se numără Aleea Scriitorilor, Aleea Artiștilor, Cavoul Nababului realizat de arhitectul Ion Mincu, unde este îngropat Gheorghe Grigore Cantacuzino, Cavoul ezoteric al Iuliei Hașdeu, capela gotică realizată de Karl Stork, alături de monumente funerare care înfățișează povești dramatice de viață, cum este muntele în miniaturăridicat în Cimitirul Bellu, în amintirea alpinistei Sofia Mavrodin care a murit la 28 de ani în timpul unei escalade.

Sunt înhumate aici sute de personalități care au marcat istoria României - scriitori, artiști, oameni politici sau academicieni, iar multe dintre monumentele funerare sunt adevărate opere de artă, purtând semnături celebre ale unor sculptori sau arhitecți – de la Karl, Carol si Frederic Storck, Ion Mincu sau Dimitrie Paciurea până la artiști străini precum Raffaello Romanelli sau Albert Galeron.

Sculptorul italian Raffaello Romanelli a realizat Doamna cu umbrelă – o lucrare în mărime naturală, dar și grupul statuar funerar al cuplului Poroineanu. Ambele monumente evocă povești de dragoste interzise din Bucureștiul de altădată.

Doamna cu umbrelă o înfățișează pe Katalina Boschott, o guvernantă de origine belgiană, despre care se spune că ar fi fost otrăvită de soția amantului său, un bărbat foarte bogat.

Iar legenda fraților Poroineanu este un fel de Romeo și Julieta în variantă autohtonă. 

Un alt registru al artei funerare este cel ezoteric, exemplul cel mai elocvent fiind cavoul Iuliei Hașdeu, realizat de sculptorul Ion Georgescu. Legenda spune că monumentul ar fi fost construit după indicațiile transmise din mormânt chiar de Iulia, în timpul ședințelor de spiritism în care ea ,,stătea de vorbă“ cu ilustrul său tată, Bogdan Petriceicu Hașdeu. Cavoul încifrează numeroase simboluri oculte.

În Grădina cu suflete a Baronului Bellu, ghidul nostru este Damian Anfile, inspector de specialitate în cadrul Administrației Cimitirelor și Crematoriilor Umane.

 

Realizator Dana Pitrop