Etica științei - Agricultura viitorului: organică și editată genetic?

În această săptămână, la ediția de Etica Științei, vă propunem un exercițiu de imaginație: ce-ar fi dacă fermele ecologice – pe care le asociem cu puritatea – ar folosi tehnici de editare genetică de ultimă oră?

O echipă de cercetători susține că Uniunea Europeană ar trebui să permită noile tehnici genomice, o formă de editare genetică precisă, în agricultura organică, pentru a atinge țintele de sustenabilitate. Aceste tehnologii promit culturi mai rezistente la secetă și cu productivitate ridicată, reducând astfel necesarul de teren suplimentar și de chimicale. Cercetătorii avertizează că, dacă producătorii bio nu adoptă astfel de tehnici, ar rămâne dezavantajați față de firmele convenționale.

Dar tocmai aici se nasc dilemele etice care merită puse pe masă.

Se păstrează spiritul „natural” al agriculturii organice dacă intervenim asupra ADN-ului, riscând să erodăm încrederea consumatorilor?

Există riscul ca doar marile corporații să controleze această tehnologie, accentuând inegalitățile în agricultură?

Mai mult, în lipsa unei trasabilități clare, cum asigurăm dreptul la informare al consumatorilor?

Vă invităm la Etica Științei să dezbatem: ce înseamnă progresul autentic în agricultură și de ce, în drumul spre hrană mai „curată”, trebuie să păstrăm vigilența etică și socială?

Rubrica de Etica Științei , difuzată în fiecare zi de marți în cadrul emisiunii Știința 360, este realizată de Cornel-Florin Moraru, conferențiar al Universității Naționale de Arte din București și doctor în filosofie și arte vizuale.