REConCHILLiant: Daniela Rei Vișan în dialog cu Dan Pavel la Radio România Cultural
13 Iunie 2020, 07:50
”Rolul cel mai important în istoria și politica
modernă , emancipată, îl au ideile, valorile, raționamentele, principiile.”
”
Adică, mai pe înțelesul tuturor, la originea a tot ce este mai bun și mai rău
în politică sunt ideile unor producători de idei ( intelectuali, filosofi,
gânditori politici, creatori, membri ai intelligentsiei, ba chiar oameni de
acțiune- conducători de oști, tirani ori monarhi luminați, fuhreri, secretari
generali, moguli, filantropi).”
” S-a
spus de multe ori că Primul Război
Mondial a ucis romantismul și încrederea în progres, dar, dacă știința a
facilitat măcelul la scară industrială sub forma războiului, tot ea a fost cea
care nu a reușit să prevină măcelul sub forma gripei spaniole. Aceasta din urmă
a remodelat populația umană mai radical decât orice eveniment care a avut loc
de la Moartea Neagră încoace. A influențat cursul primului Război Mondial și,
posibil, a contribuit la declanșarea celui de al doilea. A împins India mai
aproape de independență, Africa de Sud mai aproape de apartheid și Elveția în
pragul războiului civil. A dus la apariția serviciilor medicale universale și a
medicinii alternative, la dragostea noastră pentru aer curat și la pasiunea pentru
sport, și, probabil, a fost responsabilă măcar parțial, pentru obsesia
artiștilor din secolul al XX lea pentru nenumărate feluri în care trupul uman
poate ceda.(…) Ceea ce iese din zona probabilității e faptul că pandemia din
1918 a accelerat ritmul schimbărilor în prima jumătate a secolului XX-lea și a
contribuit la modelarea lumii noastre moderne.”
Dan Pavel – Grajdurile lui Augias. Rituri de purificare în posttotalitarism, Editura Polirom 2017
Laura Spinney- Gripa spaniolă din 1918, Editura Corint 2020
Sâmbătă
13 iunie 2020, de la ora 14.30, vă propunem o reîntâlnire cu Dan Pavel,
profesor la Facultatea de Științe Politice a Universității București.Vom
discuta despre consecințele sociale, politice și civice ale pandemiei cu COVID
19, despre remodelarea lumii și reașezarea unor alianțe internaționale.
Uciderea lui George Floyd în Minneapolis la sfârșitul
lunii mai a provocat ample proteste antirasiste în întreaga lume, în multe
cazuri însoțite de acte de violență, jafuri, vandalism. În ultimele săptămâni
au avut loc acțiuni de protest care au depășit teritoriul USA. În multe orașe
ale lumii au fost vandalizate statuile lui Christopher Columb,Winston
Churchill, Edward Colston, dar și a fostului rege al Belgiei, Leoplod al II-lea.
Vom
analiza legăturile care există între starea de nemulțumire și tensiunile
sociale provocate de creșterea șomajului
și protestele actuale. În ultimele două luni, în USA aproximativ 20 de milioane de persoane erau
în șomaj. După numai câteva măsuri de ridicare a restricțiilor, 2,5 milioane de
oameni și-au putut relua activitatea.
Vom discuta
și despre poziția economică a Chinei, înainte și după pandemie; vom clarifica
câteva lucruri legate de boicotarea
alegerilor din Taiwan, din ianuarie 2020, dar și despre tensiunile actuale
din Hong Kong.
Vom
nuanța câteva aspecte legate de influența unor mari oameni de afaceri asupra
Organizației Mondiale a Sănătății ( OMS), despre decizia președintelui Trump de
a reduce substanțial contribuția USA la OMS dar și despre retragerea unui număr
de 10.000 de soldați americani din Germania.
Vom
discuta și despre cele 500.000 de victime pe care variola le-a făcut în
întreaga lume în perioada care s-a scurs de la descoperirea vaccinului până la producerea acestuia în cantități suficiente.
Vom explica
de ce unele state au făcut față epidemiei mai ușor decât altele și de ce
teoriile anarhiste dar și simpatizanții unor
mișcări cu tentă extremististă, dacă nu chiar revizionistă, trebuie priviți cu
extremă reticență.
Istoria trebuie cunoscută, chiar dacă rănile
provocate mai sângerează încă; altfel riscăm să provocăm și mai multă durere,
sau, uitând ce s-a întâmplat, să ne cufundăm într-un univers orwellian, precum
cel descris în volumul ” O mie nouă sute optzeci și patru”:
” Nu-ți dai seama că trecutul, până și ziua de ieri, a fost abolit? Dacă mai supraviețuiește pe undeva, atunci acel undeva este câte un corp solid care există fără cuvinte, uite, ca bucata aia de sticlă de pe masă. Noi deja nu mai știm absolut nimic despre Revoluție și despre anii dinaintea ei. Toate documentele au fost distruse, ori falsificate, toate cărțile au fost rescrise, toate tablourile au fost pictate din nou, la toate statuile și străzile și clădirile li s-a schimbat numele, toate datele au fost modificate. Și procesul ăsta continuă zi de zi, clipă de clipă. Istoria s-a blocat. Nu mai există nimic altceva decât un prezent fără început și fără sfârșit, în care Partidul are întotdeauna dreptate. Sigur că eu știu că trecutul este falsificat, dar n-aș putea în nici un fel să dovedesc treaba asta, chiar dacă și eu lucrez la falsificarea lui. După ce-mi fac partea mea, nu mai rămâne decât o singură dovadă. Singura probă se află în mintea mea, dar de unde știu eu că mai există măcar un singur om care să aibă aceleași amintiri ca și mine?”
