Repere Spirituale: Daniela Rei Vişan în dialog cu Teodor Ghiondea la Radio România Cultural

" Scrierile sacre sunt o traducere, o transcriere a gândului divin, făcând posibilă trecerea de la limbajul îngerilor...la limbajul omenesc.Şi cum logosul divin fulgurant nu este întotdeauna încăput de cuvintele omeneşti discursive, evangheliştii ca şi Iisus apelează de multe ori la simboluri.

Simbolul este un mijloc de cunoaştere mai înalt decât vorbirea obişnuită, este chiar un mod de a cunoaşte tainele cereşti care printr-o simplă expunere discursivă nu pot fi înţelese. Simbolul transmută sensul imediat în sens arhetipal, separă omenescul de divin, unindu-le în acelaşi timp în mod surprinzător şi pătrunzător."

"mesajul lui Hristos pune un accent principal pe cunoaştere, cu condamnarea celor care nu-l înţeleg.Cunoaşterea devine în propovăduirea Lui chiar o cale de comunicare şi de apropiere de faţa lui Dumnezeu. Faptul acesta capital este pus în lumină nu numai de ceea ce spune Iisus ci şi de modul cum spune.În acest fel limbajul Lui nu este numai un mod de expresie, ci şi un mod de existenţă.(...) Pe acestă cale deschisă de limbaj trebuie să înaintăm pentru a înţelege şi alte aspecte ale cunoaşterii lui Dumnezeu. "

                                                     Florin Mihăescu- Simbol şi Ortodoxie

Duminică, 11 februarie 2018, de la ora 22,20 vă invităm să fiţi alături de noi în încercarea de a desluşi câteva din modalităţile prin care omul a încercat de-a lungul timpului să se apropie de Dumnezeu, prin cuvânt, gând, imagine, rugăciune şi post. Încercarea unor oameni de a transmite posterităţii câte ceva din parcursul lor spiritual a căpătat în timp forme extrem de diferite- de la scrieri sacre, imagini pictate sau sculptate, construcţii sacre, muzică.

Pentru omul tradiţional timpul şi spaţiul erau percepute diferit, faţă de noi, cei de astăzi. Uniformizarea timpului şi a spaţiului, reprezentarea acestora strict cantitativ, oglindesc criza spirituală ce caracterizează lumea contemporană. Omul este perceput doar  ca o cifră într-o statistică, fiind mai degrabă studiat ca ţintă de marketing şi nu ca făptură a lui Dumnezeu, ce poartă în ea miracolul suflului divin.

Noţiunile de om veritabil sau de om transcendent sunt cunoscute de o minoritate tot mai firav reprezentată.Necesităţile omului sunt cercetate cu precădere din punct de vedere cantitativ, descrise de diverşi parametri ce definesc progresul social mai ales din punct de vedere al comfortului.

Într-o societate bazată pe dezvoltarea excesivă a tehnicii, uneltele create de om devin proprii săi duşmani. Fluxul informaţional propagat cu viteze incredibile a fărâmiţat mintea umană, a săpat prăpăstii imense între oameni, dar mai ales între om şi divinitate. 

Încercările predecesorilor noştri de a-L afla pe Dumnezeu, de a-L urma, nu mai sunt înţelese.Tainele se ascund din ce în ce mai adânc. Noi înşine ne îndepărtăm de partea subtilă, de miezul profund al  vieţii.

Din fericire mai există oameni pentru care CUNOAŞTEREA lui DUMNEZEU, apropierea de El, reprezintă scopul principal al vieţii lor. Ei nu şi-au pierdut răbdarea în cercetarea cărţilor sfinte, în descifrarea semnelor lăsate de Dumnezeu în istorie şi în lume, în limbaj diferit, pentru fiecare neam în parte.

Teodor Ghiondea ne propune duminică, 11 februarie, de la ora 22,20, o reîntoarcere în timp, un fel de anamnesis, către izvoarele cunoaşterii şi ale înţelepciunii. Vom discuta despre maeştrii spirituali, despre constructorii de catedrale, despre arhitectura interioară ce poate oglindi în ea armonia cosmosului sau, din contră, monştrii pe care ignoranţa umană îi zămisleşte. Tot el ne propune o modalitate concretă de "citire" a tainelor zidite în arhitectura unui castel :Karlsruhe.Trecerea de la pătrat la cerc, simbolismul triunghiului de aur, reprezentarea CENTRULUI în căteva tradiţii ale lumii vor completa exerciţiul nostru spiritual.