Risipa alimentară dăunează și mediului, și buzunarului - Interviu cu președintele Băncii Alimentare București, Gabriel Sescu

În prezent, se estimează că o treime din totalul alimentelor produse în lume se irosește. Aceasta înseamnă aproximativ 1,3 miliarde de tone de fructe, legume, carne, produse lactate, fructe de mare și cereale care fie nu părăsesc niciodată ferma, fie se pierd sau se strică în timpul distribuției, fie sunt aruncate în hoteluri, magazine alimentare, restaurante, școli sau bucătării casnice. Ar putea fi suficiente calorii pentru a hrăni fiecare persoană subnutrită de pe planetă.

Dar risipa de alimente nu este doar o problemă socială sau umanitară, ci și una de mediu. Atunci când risipim alimente, risipim și toată energia și apa necesare pentru a le cultiva, recolta, transporta și ambala. Iar dacă alimentele ajung la groapa de gunoi și putrezesc, ele produc metan - un gaz cu efect de seră chiar mai puternic decât dioxidul de carbon.

Aproximativ 6%-8% din toate emisiile de gaze cu efect de seră cauzate de om ar putea fi reduse dacă am înceta să mai irosim alimente. Numai în Statele Unite, producția de alimente irosite generează echivalentul emisiilor de gaze cu efect de seră ale 32,6 milioane de mașini.

Pe măsură ce populația lumii continuă să crească, provocarea noastră nu ar trebui să fie cum să producem mai multă hrană, ci cum să hrănim mai mulți oameni, irosind mai puțin din ceea ce producem deja.

Dan Vasiliu a stat de vorbă pe această temă cu Gabriel Sescu, președintele organizației neguvernamentale Banca pentru alimente București.