„Dorința de a spune povești”. Cristina Vremeș despre arta de a face arta accesibilă
04 Martie 2026, 15:28
Orașul vorbește cu Cristina Vremeș, scriitoare, istoric de artă și mediator cultural stabilit la Paris, despre cum se construiește un tur ghidat într-unul dintre cele mai importante muzee ale lumii, despre libertate artistică și despre felul în care povestea poate transforma întâlnirea cu o operă de artă.
Cristina Vremeș a publicat două cărți la Editura Humanitas și are o formație solidă în istoria artei, cu studii la University College London și University of Cambridge. La Paris, lucrează ca guide conférencier, colaborând cu mai multe muzee, inclusiv cu Musée d'Orsay, spațiul-simbol al impresionismului.
„Am decis să devin mediator cultural, neștiind că această muncă mă va ajuta foarte mult și în activitatea de scriitor.”
Un tur ghidat la Muzeul Orsay nu este o simplă succesiune de informații. Pentru Cristina Vremeș, totul începe cu o poveste – propria poveste – și cu o introducere rapidă în istoria impresionismului.
În doar câteva minute, schițează contextul unui curent care „a zguduit fundamentele istoriei artei” și a pus bazele modernismului. Turul pornește adesea de la neoclasicism, pentru a înțelege la ce anume au reacționat impresioniștii, și se încheie, de multe ori, cu o lucrare de Vincent van Gogh sau Paul Gauguin.
În explicațiile sale, Cristina vorbește despre artiști care au pictat „nu doar cu simțurile, dar și cu mintea”, precum Édouard Manet sau Paul Cézanne, și despre felul în care Manet dialoghează cu tradiția lui Tițian, aducând realitatea secolului al XVI-lea în secolul al XIX-lea.
Deși asociată cu marile instituții, Cristina Vremeș caută și spații mai intime. Când se află la Paris, spune că preferă uneori un muzeu mai puțin turistic, precum Musée Jacquemart-André, cu colecțiile sale de artă italiană din secolele XVI–XVII.
„Nu vreau doar să consum o expoziție, ci să integrez ideea de artă, plimbare, mâncare, ieșit în oraș - un fel de continuum organic, natural.”
Întâlnirea cu Cristina Vremeș la Radio România Cultural a pornit, în urmă cu doi ani, de la romanul său „Balada necunoscutului”, un bildungsroman feminin. Astăzi, relația cu scrisul se află într-o etapă de reflecție.
„Am încercat să înțeleg din nou de ce scriu, cum aș vrea să scriu, ce am învățat până acum”, spune ea.








