România și declinul demografic: de ce nu trăim un „colaps”, ci o schimbare istorică profundă
22 Ianuarie 2026, 11:59
34 de ani de spor natural negativ, o populație care îmbătrânește și o natalitate aflată sub pragul de înlocuire. România este adesea descrisă în termeni apocaliptici atunci când vine vorba despre demografie. Dar este această situație un colaps fără precedent sau parte a unei transformări istorice globale?
În dialog cu Daria Ghiu, istoricul și profesorul universitar Bogdan Murgescu propune o privire lucidă, care nu evită problemele, dar respinge discursul alarmist.
„Nu aș vorbi de colaps în niciun caz. Declin demografic este evident, sau creștere naturală negativă. Este însă o caracteristică care nu este specifică numai României.”
Din perspectivă istorică, România se înscrie într-un tipar demografic global, specific societăților moderne, aflate într-o etapă avansată a tranziției demografice.
Murgescu explică evoluția demografică în termeni de regimuri succesive. Vechiul regim demografic era caracterizat de natalitate foarte mare, mortalitate ridicată și o speranță de viață scăzută, afectată de epidemii, foamete și războaie.
„Practic, jumătate din copiii nou-născuți nu supraviețuiau până la vârsta la care să aibă ei înșiși copii.”
Tranziția demografică a adus scăderea mortalității, urmată de reducerea natalității, pe fondul accesului la contracepție și al controlului deciziilor reproductive. Astăzi, lumea se află într-un nou regim demografic, opus celui tradițional: „cu o natalitate mică, adesea sub rata de înlocuire, o mortalitate mai târzie și o creștere foarte puternică a speranței de viață.”
La nivel global, speranța medie de viață este de aproximativ 73 de ani, iar în multe țări dezvoltate depășește deja 80 de ani – o realitate pe care Murgescu o consideră, în principiu, „îmbucurătoare”.
Întrebat despre rolul politicilor publice într-o societate democratică, Bogdan Murgescu este realist:
„Chiar cu politici publice îmbunătățite, păstrând cadrul de decizie liberă al cuplurilor, România nu va putea ajunge la rata de înlocuire.”
Nici exemplele de succes relativ, precum Franța, nu reușesc astăzi să atingă acest prag, în ciuda unor politici familiale consistente.
Privind spre următoarele decenii, profesorul evită predicțiile alarmiste, dar atrage atenția asupra consecințelor:
„Îmbătrânirea populației aduce creșterea cheltuielilor sociale, dar și un conservatorism mai accentuat.”
Societățile mai tinere sunt, istoric, mai dispuse să își asume riscuri și schimbări rapide. O lume care îmbătrânește va trebui să regândească modelele economice, sociale și politice.
Declinul natalității nu mai este un fenomen european: India, China și alte regiuni-cheie ale lumii înregistrează scăderi semnificative.
„Întreaga lume va intra, în a doua jumătate a secolului XXI, într-o perioadă de restrângere demografică.”
În acest context, gestionarea migrației și integrarea socială devin teme centrale, la fel ca găsirea unor forme etice și eficiente de sprijin pentru familii.
Interviu realizat de Daria Ghiu în emisiunea Orașul vorbește, produsă de Gabriela Mitan Dulgheru și difuzată în fiecare zi de luni până vineri, de la ora 9.00, la Radio România Cultural.
