Texte şi pretexte: Ascultătorii radioului cultural ‒ colegii noştri de emisiune

Emisiune live de cultură urbană, istorie şi divertisment realizată de Georgeta Drăghici şi Valentin Protopopescu;

Citat din spusele invitatului, motto al ediţiei: „«Te poți face frate cu Dracul pentru ca să treci puntea dar, după ce ai trecut, la capătul ei, te vei fi

transformat la rîndu-ți în drac. » Ăsta e cel mai important lucru pe care l-am aflat de la Radio România Cultural. Era pe la sfîrșitul anilor ’90 iar domnul profesor Dolea, că de la domnia sa îl știu, realiza la emisiunea matinală calendarul istoric unde zi de zi, viețile sfinților de care povestea se terminau invariabil, cum altfel, cu ... «a refuzat să se dezică, L-a mărturisit în continuare pe Isus, a murit în chinuri groaznice. » Am mai aflat de la Vorba de cultură și Oaza de muzică faptul că Ioan-Gyuri Pascu și Adrian Berinde au fost niște oameni cinstiți, de la domnii profesori Aslam și Moraru că despre filozofie se poate vorbi și-n cuvinte simple, pe-nțelesul tuturor... Că există soprana Julia Migenes am aflat de la Vocea umană... Mi-e teamă că umplu tot internetul dacă m-apuc să-nșir toate cîte le-am aflat de la Radio România Cultural în ultimii 25 de ani...” (Dragoş Bora)

În ediţia din 5 martie 2022 a emisiunii Texte şi pretexte ne propunem, prieteni, să vă aducem un elogiu la modul cel mai direct cu putinţă: invitînd în emisiunea noastră pe unul din rîndurile d-voastră. Nu e prima oară cînd facem această alegere, dar de fiecare dată este o onoare şi o plăcere să avem ca invitat un reprezentant al publicului care iubeşte Radio România Cultural. Fără atenţia, pasiunea şi fidelitatea oamenilor care ascultă ‒ şi nu de ieri de azi ‒ radioul cultural nici noi, realizatorii, nu am fi inspiraţi, nu am fi motivaţi, nu am găsi acel entuziasm care să ne conducă la a face emisiuni complexe, interesante şi provocatoare. De aceea, nu e de mirare că în ediţia din 5 martie a.c. invitatul nostru este Dragoş Bora, un ascultător de un devotament extraordinar (ne ascultă permanent din 1997), o minte critică, bine mobilat intelectual, cu un gust realmente foarte rafinat cît priveşte literatura, teatrul, filmul, muzica, filosofia, dar şi sportul. Un consumator de cultură aşa cum este Dragoş şi-ar dori orice instituţie din acest domeniu atît de părăginit după 1989... De Dragoş Bora ne leagă o amiciţie veche şi veţi vedea cît de substanţial este punctul său de vedere relativ la Radio România Cultural.

Răzvan Dolea, la rubrica Memoria între ghilimele, ne va vorbi despre Michelangelo Buonarroti şi Serghei Prokofiev.

Fireşte, Concursul ediţiei face trimitere la unul dintre cei mai talentaţi regizori italieni de cinema. Acesta a văzut lumina zilei pe 5 martie 1922 la Bologna şi s-a stins la 2 noiembrie 1975 la Roma. Personalitate complexă, foarte imaginativ, dar şi rebel, critic şi înotător contra curentului, acest artist rămîne în istoria cinematografului mondial prin realizări de excepţie, precum peliculele Accatone, Mama Roma, Evanchelia după Matei, Păsăroi şi păsărele, Oedip rege, Decameronul, Teorema, Povestiri din Canterbury şi Saló.

La rubrica intitulată Conexiuni, Georgeta Drăghici ne vorbeşte despre cele mai semnificative evenimente culturale consumate pe plan internaţional .

În spaţiul rubricii Respiro sportiv Valentin Protopopescu ne va vorbi despre tipologia turneelor de tenis din categoria ATP Masters 1000.

În cadrul rubricii Ora veselă vă invităm să ascultaţi un celebru moment umoristic din „Arhiva de Aur” a SRR, sceneta intitulată Ceasornicarul şi interpretată de Dem Rădulescu şi Mihai Mălaimare.

Ilustrare vizuală: foto Georgeta Drăghici (mulţumiri Arianei Vulpe pentru îngăduinţa de a publica această fotografie), foto Georgeta Drăghici, Valentin Protopopescu, Răzvan Dolea (sursa: arhiva personală), foto Michelangelo Buonarroti şi Serghei Prokofiev (sursa: wikipedia), foto Dragoş Bora (sursa: arhiva invitatului), foto Pier Paolo Pasolini (sursa: wikipedia), foto afiş Oedip rege (sursa: Adevărul), foto arena centrală de la Indian Wells (sursa: wikipedia), foto Dem Rădulescu şi Mihai Mălaimare (sursa: wikipedia).