Când notele depind de abonamentul premium: Inegalitățile ascunse ale folosirii inteligenței artificiale în educație

Inteligența artificială în educație nu este apocalipsa academică pe care mulți o temeau. Un studiu inovator de la Universitatea British Columbia, care a intervievat aproape 400 de studenți, aruncă o lumină surprinzătoare asupra modului în care tinerii folosesc cu adevărat instrumente precum ChatGPT: nu ca înlocuitori ai gândirii, ci ca "parteneri" în procesul de învățare.

Doar o treime dintre studenți au recunoscut că au folosit AI, iar marea majoritate (81%) a făcut-o pentru a economisi timp sau a înțelege mai bine materialul, nu pentru a trișa. Mai mult, doar 0,3% din lucrări erau aproape integral scrise de algoritmi. Rezultatele sugerează că studenții tratează AI-ul în mod reflexiv și rațional.

Dar această aparentă veste bună vine cu un avertisment etic crucial: dacă versiunile premium cu plată devin semnificativ mai performante, educația ar putea deveni o chestiune de abonament, accentuând inegalitățile sociale. În această ediție a rubricii de Etica Științei, explorăm dilema fundamentală: cum transformăm AI-ul dintr-un potențial risc într-o oportunitate pedagogică, fără a sacrifica echitatea și gândirea critică? O discuție esențială despre viitorul educației în era digitală.

Rubrica de Etica Științei , difuzată în fiecare zi de marți în cadrul emisiunii Știința 360, este realizată de Cornel-Florin Moraru, conferențiar al Universității Naționale de Arte din București și doctor în filosofie și arte vizuale