Cornel Radu-Loghin: Industria tutunului face tot ce-i stă în putință pentru a-și păstra piața, pentru a-și păstra clienții, pentru a-și găsi clienți noi și, într-un final, pentru a avea profit

De fapt, ”cei care contribuie sunt consumatorii, și dacă acei consumatori nu-și vor mai arde banii cu tutun sau nu-i vor mai aburi, cu siguranță vor folosi acei bani pentru alimentație mai sănătoasă, pentru cultură, pentru activități sportive, deci banii s-ar întoarce în economie.Bineînțeles că pe termen lung politicienii nu prea se uită, pe ei interesează ce se întâmplă de azi pe mâine în mandatul lor, și efectele consumului de tutun se văd pe termen lung. (...)Când tragem linia, (...) nu avem niciun beneficiu la nivelul societății în România din tot ceea ce înseamnă comercializarea și consumul produselor de tutun la noi în țară”, spune Cornel Radu-Loghin, Secretar general al Rețelei Europene pentru Prevenirea Fumatului - The European Network for Smoking and Tobacco Prevention (ENSP) (https://ensp.network/), partener în proiectul 4P- CAN (https://4p-can.eu/) - „Cercetare în prevenția primară personalizată a cancerului prin participarea cetățenilor și inovație socială facilitată de tehnologiile digitale” – “Personalized CANcer Primary Prevention Research through Citizen Participation and Digitally-enabled social innovation” -, alături de alte 15 organizații europene și coordonat de Centrul pentru Inovație în Medicină (www.ino-med.ro).

Proiectul, finanțat din fonduri europene HORIZON – Mission on Cancer, va căuta să identifice, pe durata a patru ani, ”barierele din calea adoptării măsurilor de prevenție primară a cancerului prin studierea factorilor de risc precum fumatul, consumul de alcool, inactivitatea fizică, excesul de greutate corporală și alimentația necorespunzătoare, infecțiile cu HPV, HBV și poluarea, urmând cele 11 recomandări ale Codului European împotriva Cancerului, lansat în urmă cu mai bine de 30 de ani de Agenția Internațională de Cercetare a Cancerului – IARC, care este unul dintre partenerii cheie ai proiectului.” (https://raportuldegarda.ro/proiectul-european-4p-can-lansat-bucuresti-model-preventia-primara-personalizata-cancer/).

”Rețeaua Europeană pentru Prevenire a Fumatului este o organizație umbrelă la nivel european care a fost creată în anul 1997. În acel an, a fost o cerere de la Comisia Europeană către diverse organizații implicate în lupta contra cancerului de a crea o entitate care să ocupe strict de probleme legate de consumul de tutun la nivelul Uniunii Europene - aceaUniune Europeană din anul 1997 (...). Acum, după28 de ani, Rețeaua Europeană pentru Prevenire a Fumatului este activă în 38 de țări din regiunea europeană Organizației Mondială a Sănătății și (...)are activități în toată Europa.Activitățile sunt în principal legate de partea de prevenire a consumului de tutun, așa cum îi spune și numele.

Dacă în '97 se vorbea doar de prevenirea fumatului, în prezent vorbim despre prevenirea consumului de tutun și a produselor ce conțin nicotină, pentru că avem foarte multe produse pe piață cu nicotină care nu provine din tutun. (...)

Bineînțeles că lucrurile nu mai sunt ca acum 28 de ani și cumva această dinamică are o explicație foarte, foarte logică, tot mai multe dovezi științifice au arătat efectele negative ale consumului de tutun.Ca urmare a acestor dovezi,în anii 2000, Organizația Mondială a Sănătățiia inițiat discuțiile pentruun nou tratat internaționalcare a fost adoptat în anul 2005,este singurul tratat internațional în domeniul sănătății publice șise numește Convenția Cadru pentru Controlul Tutunului,tratat internațional ratificat și de România,deci România este o parte la acest tratat internaționalși, bineînțeles,în acest tratat internațional s-au creattoate mecanismele pentrureglementarea acestui domeniu.

În paralel, industria tutunului nu a dormit pentru că nu și-a dorit niciodată să dispară sau să-și piardă profitul și atunci, într-un mediu din ce în ce mai reglementat, au investit foarte mult și ei în cercetare, în promovare și au venit pe piață cu produse noi.

Ei, aceste produse noi, apăruteca o reacție la reglementareaproduselor tradiționale,au resetat totul. Legislația s-a mișcat foarte încet,voit sau nevoit, întotdeauna industria tutunuluia fost cu câțiva pași înainteși de asta, în prezent, cumva e o luptă inegală,practic aceste produse noi,gen țigări electronice, produsele cu tutun încălzit,pliculețele cu nicotină, au readusproblemele pe care le aveam în societatela nivelul anilor...nu știu, 90-2000,deci înainte să apară Convenția Cadru pentru Control tutunului și de asta, în prezent, lupta este pentru reglementarea (24:31) acestor produse noi, pentru că, la fel,s-a dovedit științific că nu sunt cu nimic mai bune. (...)

Nu mai avem o reglementare globală la nivel european sau mondial și de asta avem situații diferite în diverse țări. În România, o mare problemă care există este faptul că al nostru iubit Parlament nu a reușit să îmbunătățească legislația adoptată în anul 2016 în direcția redefinirii produselor din tutun și conexe.În legislație noastră, acolo sunt incluse produsele care ”ard tutunul”. Ori noțiunea de ardere nu mai există în cazul produselor pentru vapat și nici chiar în cazul produselor care încălzesc tutunul. Și de asta (...) avem debandada asta în piața din România și tot ce înseamnă reglementări în spațiile publice.

Așa cum probabil puțină lume știe (sau nu știe), aceste probleme nu sunt de competența Uniunii Europene, sunt de competența statelor membre ale Uniunii Europene. Deci fiecare stat din Uniunea Europeană trebuie să adopte reglementările specifice la nivel național.Uniunea Europeană a adoptat o recomandare în decembrie 2024, deci nu o directivă, o recomandare, în care se includ și aceste produse noi în categoria produselor ce trebuie reglementate privind consumul în spațiile publice. Cine estecurios se poate uita la recomandarea Consiliului din 2024, din decembrie, și va vedea că de la nivelul Uniunii Europeane se recomandă îmbunătățirea și schimbarea legislației la nivel național, astfel încât să nu mai avem abureală și tutun încălzit în spațiile publice.”

Ce lipsește ca prevenția să fie mai eficientă?

”Lipsește exact elementul de care industria tutunului se teme cel mai mult și pe care încearcă să-l elimine din societate și anume educația.Pentru că întotdeauna industria tutunului s-a opus programelor educaționale în școli, întotdeauna, și nu doar în România”, mai spune Cornel Radu-Loghin în interviul acordat pentru Știința 360, realizatoare Corina Negrea.