Mihai Netea: Sunt, în momentul ăsta, extrem de multe boli unde această genomică funcțională este crucială pentru a crește eficacitatea tratamentelor
10 Septembrie 2025, 15:00
Se știe că există mici diferențe între genomul uman, între indivizi. De exemplu, sunt anumite diferențe între genele care determină culoarea părului, culoarea ochilor și așa mai departe. Genomică funcțională înseamnă să înțelegem exact care polimorfisme, care dintre aceste mici diferențe duc la ce fel de consecințe funcționale, adică omul răspunde mai bine sau mai puțin bine la o infecție, sau are o susceptibilitate mai mare sau mai mică la un cancer sau la boli cardiovasculare, spune Prof. Dr. Mihai Netea, specialist medicină internă și boli infecțioase la Universitatea Radboud din Nijmegen, Olanda (https://www.ru.nl/en), acolo unde conduce Divizia de medicină experimentală a Departamentului de Medicină Internă din Centrul Medical al Universității Nijmegen (https://www.radboudumc.nl/en/people/mihai-netea).
Mihai Netea este și profesor asociat la Universitatea din Bonn, Germania, precum și la UMF Craiova și UMF Cluj-Napoca dar și coordonatorul proiectului „Human Functional Genomics Romania” (https://hfgpr.com/), o inițiativă colaborativă materializată într-un Consorțiu Internațional din care fac parte Universitatea Radboud din Nijmegen, Olanda, prin Divizia de medicină experimentală a Departamentului de Medicină Internă din Centrul Medical al universității, coordonator Prof. Dr. Mihai Netea, UMF Cluj-Napoca - Disciplina Genetică Medicală (https://umfcluj.ro/medicina/facultate/departamente/departamentul-2/genetica-medicala/), Centrul de Cercetări pentru Medicină Avansată MedFUTURE (https://medfuture.ro/ro/acasa/) și Centrul de Genomică Umană din cadrul UMF Craiova (https://www.umfcv.ro/ro/despre-noi/servicii/departamentele-centrului-de-diagnostic-si-tratament/lgu).
Consorțiul a avut lansarea oficială în cadrul primei Conferințe Internaționale „Human Functional Genomics Romania” care a avut loc la Cluj Napoca în perioada 3-4 septembrie a.c. (https://hfgpr.com/hfgpr-conference/).
(...) Ne uităm la fiecare individ în parte, practic, ne uităm la aceste diferențe între indivizi. Bineînțeles, genetica fiind una din componente, iar factorii de mediu, factorii de stil de viață și așa mai departe, determină și ei o anumită variație.
(...) Sunt, în momentul ăsta, extrem de multe boli, practic, unde această aplicare a genomicii funcționale este crucială pentru a crește eficacitatea tratamentelor. Același lucru se poate spune despre cancer, fiindcă fiecare pacient s-a ajuns în momentul actual să primească câteodată combinații diferite de medicamente în funcție de modificările genetice din cancerul respectiv. Aici se cunoaște relativ mult, dar încă mai este mult de făcut pentru a îmbunătăți și mai mult tratamentul la cancer. Dar nu numai cancerul, și alte boli, de la boli cardiovasculare până la boli infecțioase sau boli inflamatorii. (...)
Sunt boli în care genetica este importantă (în proporție de 30-40%, n.r.), sunt boli pentru care genetica e importantă 100% - acelea sunt boli mai rare, bineînțeles.
Dar inclusiv pentru bolile mari, începând de la cancer, boli infecțioase, cardiovasculare, componenta genetică este în funcție de boala între 15% și 50%.
Și acolo va trebui în următorii ani, în următoarele decenii, dar eu sper să nu dureze chiar așa de mult, să înțelegem, practic, cum aceste modificări la nivel individual modifică răspunsul la terapie în așa fel încât să îmbunătățim cât mai mult terapia și la celelalte boli.”
Iar ca să nu dureze decenii și toate astea să se materializeze cât mai repede, ce ar trebui să se întâmple?
”Ce trebuie este organizare. Bineînțeles că întotdeauna poți să spui că trebuie fonduri și trebuie, bineînțeles, fonduri, fiindcă fără fonduri nu se poate face nimic. În general, lumea medicală oricum este foarte conștientă de importanța acestei abordări, de asemenea și marile companii de medicamente și mulți factori ai statului sunt importanți și, bineînțeles, sunt conștienți de acest lucru.
Ce este nevoie, de exemplu, în România, dar și în alte țări, este, într-un fel, o mai bună organizare și o mai bună coordonare a eforturilor care se fac în acest domeniu.
Este mai ales crucial să se facă o profesionalizare a eforturilor. De exemplu, dacă sunt fonduri, fie de la bugetul de stat sau fonduri europene pentru cercetare, care există și, bine, nu sunt ele constante și perfect organizate, cum ar trebui dar totuși există,din păcate, de multe ori,ele se folosesc destul de dezorganizaț și fără a urmări, să zicem așa, cu un scop pe termen lungci se fac anumite proiecteși se subvenționează anumite componente de cercetare care au o viziune doar pe termen scurt și nu ajung, de fapt, să aibă consecințele pozitive pe care le dorim pentru tratament, pentru sănătatea populației și așa mai departe. Deci, după părerea mea, o bună organizare și o profesionalizare, practic, a efortului științific în România ar fi crucial.”
Detalii, în interviul acordat de Mihai Netea pentru emisiunea Știința 360, realizatoare Corina Negrea.
