Radio România Cultural
Secțiuni
Știință
Ştiinţa 360: Calendarul ştiinţific cu Monica Belitoiu

Ştiinţa 360: Calendarul ştiinţific cu Monica Belitoiu

11 Iunie 2022, 06:00

11 iunie 20222

Din Calendarul Științific aflăm că în iunie 1935 inventatorul american Edwin Armstrong a făcut prima demonstrație publică de radiodifuziune FM, la New Jersey.

Pe când Edwin avea 11 ani, a auzit că Guglielmo Marconi a realizat prima transmisie radio transatlantică. Entuziasmat, tânărul Armstrong a început să studieze radioul și să construiască echipamente wireless artizanale, inclusiv o antenă de 125 de metri în curtea părinților săi. Interesul său pentru știință și tehnologie l-a dus pe Armstrong la Universitatea Columbia, unde a studiat ingineria electrică. În anul în care a absolvit facultatea, Armstrong a inventat circuitul regenerativ sau de reacție, însă în urma unor dispute juridice care au durat mulți ani, un judecător a stabilit că Lee de Fores a fost adevăratul inventator al circuitului regenerativ.

Însă Armstrong era o persoană determinată, așa că a continuat să cerceteze și să inventeze. Astfel, în 1933 a primit brevetul pentru invenția modulației de frecvență, sau FM. Aceasta nouă invenție a îmbunătățit semnalul audio al radioului prin controlul zgomotului static cauzat de echipamentele electrice și de atmosfera terestră. Înainte de aceasta, radioul cu modulație de amplitudine (AM) era extrem de sensibil la astfel de interferențe, acesta fiind de fapt și motivul care l-a determinat pe Armstrong să investigheze problema.

După primirea brevetului, Armstrong a continuat să perfecționeze și să promoveze tehnologia radio FM, mai întâi prin parteneriate cu companii mai mici, precum General Electric, iar apoi prin prezentarea tehnologiei la Comisia Federală pentru Comunicații, ai cărei membri au fost impresionați de demonstrația lui Armstrong, mai ales de claritatea sunetului oferit de o înregistrare prin radio FM. Îmbunătățirile aduse tehnologiei FM de-a lungul anilor au făcut-o din ce în ce mai competitivă față de tehnologiile acelor vremuri.

Pe lângă modulația de frecvență, Armstrong este cunoscut și pentru că a dezvoltat o serie de alte inovații cheie. Fiecare aparat de radio sau televizor din zilele noastre folosește una sau mai multe dintre invențiile sale. În anii 1960, NASA a folosit transmisiile FM pentru a comunica cu astronauții săi în timp ce aceștia se aflau în spațiu. În prezent, tehnologia FM este încă utilizată în întreaga lume pentru majoritatea formelor de radiodifuziune audio.

Despre alți oameni extraordinari și alte descoperiri care ne-au schimbat viața aflați în episoadele următoare

dar și pe www.calendarstiintific.ro.

6 iunie 2022

6 iunie 2013 - Pentru prima dată în Statele Unite, un vas de sânge creat artificial a fost transplantat în brațul unui pacient. Pacientul, un om cu o boală de rinichi în stadiu terminal, a făcut parte dintr-un studiu clinic pentru vene crescute în laborator.

7 iunie 1886 - S-a născut Henri Coandă, academician și inginer român, pionier al aviației, fizician, inventator și descoperitor al efectului care îi poartă numele.

8 iunie 1637 - René Descartes a publicat ”Discurs asupra metodei”, considerată una din lucrările fundamentale în dezvoltarea științei și matematicii.

9 iunie 1905 - Albert Einstein a publicat „Un punct de vedere euristic privind producerea și transformarea luminii”, articolul despre efectul fotoelectric, pentru care i-a fost decernat Premiul Nobel.

10 iunie 2013 - A fost prezentat un nou lift pentru zgârie-nori care folosește cabluri din fibră de carbon pentru a ajunge la înălțimi de 1.000 de metri sau mai mult într-o singură călătorie, eliminând nevoia ca pasagerii să schimbe mai multe lifturi.

11 iunie 1644 - Omul de știință Evangelista Torricelli a descris într-o scrisoare invenția barometrului, numit „tubul lui Torricelli”.

12 iunie 2020 - Oamenii de știință au anunțat rezultate preliminare ale unui studiu care a demonstrat tratarea cu succes, prin terapie genică, a unor pacienți cu boli genetice moștenite, precum beta-talsemia și siclemia.

În fiecare zi, mii de oameni cercetează lumea, iar descoperirile lor ne îmbunătățesc viața, așa cum au făcut-o de peste 2000 de ani. Pentru mai multe informații din lumea științei, vă invit să vizitați site-ul www.calendarstiintific.ro.

3 iunie 2022

Din Calendarul Științific aflăm că în iunie 1726 s-a născut James Hutton, omul care este considerat Părintele Geologiei Moderne.

Acum știm că Pământul este vechi de miliarde de ani, însă în urmă cu trei secole acest lucru era de neconceput, deoarece știința încă nu spusese nimic despre vârsta Pământului, iar oamenii credea mitul biblic, anume că Pământul are cam 7000 de ani și că relieful a fost dintotdeauna la fel.

Însă James Hutton și-a dat seama și adus dovezi experimentale de necontestat cum că Pământul este mult, mult mai bătrân și că relieful său este modelat de cicluri de eroziuni, depuneri și ridicări de scoarță, care se repetă pe perioade foarte lungi de timp.

După ce a studiat Medicina și Chimia, Hutton s-a asociat cu un bun prieten și au deschis în Edinburgh o fabrică de produse chimice, care erau utilizate în industria ce tocmai se dezvolta în Marea Britanie. Afacerea mergea foarte bine, însă atunci când a moștenit ferma familiei sale Hutton a decis să lase în urmă totul și să devină fermier. Timp de două decenii s-a ocupat de fermă și acolo, lucrând cu solul, cu plante și cu animale, a observat schimbările pe care toți le treceau cu vederea. A început să-și noteze observațiile și a călătorit în întreaga Mare Britanie pentru a aduna roci pe care le aducea acasă și le studia.

În 1770, s-a întors la Edinburgh și a început să interacționeze cu cercetătorii vremii, iar în urma discuțiilor cu ei și a propriilor observații a ajuns să creadă că în interiorul Pământului temperatura este foarte mare și că asta duce la topirea rocilor, care vin la suprafață în formă lichidă și apoi se solidifică, în contact cu aerul și apa rece. Hutton a continuat să colecteze roci și să le cerceteze, în special roci vulcanice, iar în 1785 a prezentat în fața Societății Regale din Edinburgh teoria sa privind evoluția solului, care a reprezentat un șoc pentru lumea științifică. Cei care considerau că Hutton se înșeală cereau dovezi, iar acestea au venit trei ani mai târziu, când Hutton a descoperit în munții Scoției roci de sedimentație între roci primare și le-a prezentat colegilor săi dovada clară că solul se schimbă.

Dezbaterea științifică a continuat câteva decenii, dar toate cercetările ulterioare au dovedit că James Hutton avusese dreptate. Mai mult, munca sa l-a inspirat pe Charles Darwin atunci când a început să studieze originea și evoluția speciilor.

Despre alți oameni extraordinari și alte descoperiri care ne-au schimbat viața aflați în episodul următor dar și pe www.calendarstiintific.ro.

30 mai 2022

30 mai 2018 - La Universitatea Newcastle au fost create primele cornee umane printate 3D.

31 mai 1903 - Fizicianul Konstantin Tsiolkovsky a propus pentru prima dată idea că oamenii pot călători în spațiu folosind rachete.

1 iunie 1974 - În revista Emergency Medicine a fost publicată manevra Heimlich de dezobstrucție a căilor aeriene blocate de un obiect străin.

2 iunie 2014 - Inspiraţi de dinozauri, o echipă de cercetători de la Institutul KAIST din Coreea a dezvoltat un robot care se deplasează cu o viteză de 46 km/h pe o bandă de alergat.

3 iunie 2014 - Rover-ul Curiosity de pe planeta Marte a observat planeta Mercur ce tranzitează Soarele, marcând astfel prima dată când un tranzit planetar a fost observat de pe un alt corp ceresc decât Pământul.

4 iunie 2013 - O șopârlă preistorică nou descoperită, Barbaturex morrisoni, a fost numită după cântărețul trupei The Doors, Jim Morrison, care se autointitula ”Regele Șopârlă”.

5 iunie 2017 - O echipă de astronomi de la Universitatea de Stat din Ohio și de la Universitatea Vanderbilt a detectat o planetă care este așa de fierbinte că rivalizează cu temperaturile celor mai multe stele.

27 mai 2022

Din Calendarul Științific aflăm că pe 27 mai 1907 s-a născut Rachel Louise Carson, biologă, zoologă și jurnalistă americană.

Rachel și-a petrecut copilăria într-o fermă mare, unde a descoperit natura și a învățat despre animale. Încă de pe atunci îi plăcea să citească și să scrie, iar unul dintre subiectele ei preferate era oceanul.

În timpul facultății s-a specializat în biologie, iar ulterior a obținut un master în zoologie de la Universitatea Johns Hopkins. După absolvire, a predat o vreme și ulterior s-a angajat la departamentul Fish and Wildlife din S.U.A. Una din atribuțiile sale la serviciu era să scrie texte pentru un program săptămânal difuzat la radio, menit să educe audiența despre biologia marină. În același timp, a scris numeroase articole despre ocean și a publicat două cărți - Sub vântul mării și Marea din jurul nostru. A doua carte a ajuns în topul celor mai bine vândute cărți, publicat de New York Times, iar asta a convins-o pe Rachel să își schimbe cariera și să se dedice exclusiv scrisului.

După al doilea război mondial, fermierii au început să folosească pesticide la scară largă, iar Rachel a devenit îngrijorată de efectele pe care pulverizarea pesticidelor, mai ales DDT, o poate avea asupra sănătății și a mediului înconjurător. A petrecut patru ani cercetând în mod riguros acest subiect și a strâns dovezi pe care le-a publicat în cartea ”Primăvara tăcută”, denumită astfel pentru a atrage atenția asupra faptului că pesticidele omoară păsări și că în curând nu ne vom mai putea bucura de cântecul lor. Cartea a devenit rapid populară și a declanșat o serie de dezbateri politice aprinse, care au dus la interzicerea DDT-ului în SUA și în alte țări. În continuarea, cartea este considerată una dintre principalele lucrări din secolul XX care promovează un mesaj de protejare a mediului înconjurător.

Despre alți oameni extraordinari și alte descoperiri care ne-au schimbat viața aflați în episodul următor

dar și pe www.calendarstiintific.ro.

23 mai 2022

23 mai 1707 - S-a născut botanistul Carolus Linnaeus, care a inventat sistemul modern de clasificare a organismelor vii.

24 mai 1595 - A fost publicat Nomenclatorul bibliotecii universitare din Leiden, primul catalog tipărit al unei librării instituționale.

25 mai 1880 - S-a născut neurologul Jean Alexandre Barré, care a identificat sindromul Guillain-Barré, o boală neurologică rară.

26 mai 1667 - S-a născut matematicianul Abraham de Moivre, care a enunțat o formulă ce leagă numerele complexe de trigonometrie.

27 mai 1907 - S-a născut Rachel Louise Carson - biolog, zoolog și jurnalist american, autoarea cărții „Silent Spring“, una dintre principalele lucrări despre protejarea naturii și mediului înconjurător.

28 mai 585 î.e.n. - A avut loc o eclipsă de soare la data prezisă de filozoful grec Thales din Milet. Este una din datele cruciale ale istoriei, în funcție de care pot fi calculate alte date exacte ale evenimentelor din lumea antică.

29 mai 1922 - S-a născut Iannis Xenakis, matematician, arhitect, inginer constructor și compozitor francez de origine greacă, cunoscut mai ales pentru aplicarea cunoștiințelor matematice și tehnice în muzică.

20 mai 2022

Din Calendarul Științific aflăm că la 20 mai 1570 a fost publicat Theatrum Orbis Terrarum de Abraham Ortelius, primul atlas modern.

Abraham Ortelius s-a născut la Anvers. Membru al unei influente familii, a avut oportunitatea de călători mult prin Europa. Inițial, cariera sa era de om de afaceri, așa că a călătorit mult în interes comercial, mai ales la târguri de carte. Însă treptat a început să fie interesat de geografia științifică, iar la sugestia geografului Gerardus Mercator, care îi era bun prieten, și-a dedicat mare parte din timp compilării atlasului Theatrum Orbis Terrarum (Teatrul Lumii), care era format din 53 de hărți și care l-a făcut celebru.

Ulterior, Ortelius a publicat 17 hărți suplimentare ale atlasului. În timpul vieții sale, au apărut 25 de ediții, în diverse limbi, și mai multe altele au apărut postum, atlasul fiind foarte solicitat în acele vremuri. Mare parte din hărți erau reproduceri și au fost semnalate multe discrepanțe de poziționare și toponimie; dar, luat în ansamblu, atlasul, împreună cu textul care îl însoțea, a reprezentat un monument de rară erudiție și hărnicie.

În 1575, Abraham Otelius a fost numit geograf al regelui Spaniei, Filip al II-lea. Câțiva ani mai târziu a pus bazele unei abordări critice a geografiei vechi în lucrarea sa Synonymia geographica, în care a luat în calcul posibilitatea ca toate continentele să fi fost unite în trecut, ipoteză demonstrată a fi corectă abia după câteva secole.

Despre alți oameni extraordinari și alte descoperiri care ne-au schimbat viața aflați în episodul următor

dar și pe www.calendarstiintific.ro.

13 mai 2022

Din Calendarul Științific aflăm că în mai 1820 s-a născut Florence Nightingale. Pe când avea 17 ani a început să fie interesată de infirmerie, însă inițial părinții ei s-au opus, deoarece își doreau ca ea să se căsătorească și să devină mamă, așa cum era de așteptat de la femeile din înalta societatea a acelor vremuri.

Până la urmă, a reușit să urmeze cursuri de asistentă medicală în Germania și ulterior a devenit administratorul unui spital pentru femei, pe care l-a transformat complet . Însă curând după aceea a izbucnit Războiul din Crimeea, iar Florence a aflat despre lipsa disperată de facilități medicale adecvate pentru soldații britanici răniți pe front chiar de la ministrul de război. Acesta a trimis-o pe Florence în Turcia, la un spital militar, împreună cu 38 dintre cele mai bune infirmiere pregătite de ea. Odată aunse acolo, au început prin curățarea temeinică a spitalului și echipamentelor medicale, au reorganizat îngrijirea pacienților și au stabilit protocoale de menținere a curățeniei. Deși medicii nu aveau mare încredere în ajutorul acordat de infirmiere, s-a dovedit că munca lor a dus la scăderea mortalității pacienților.

Întoarsă la Londra, a început să colecteze dovezi pentru a demonstra că mulți soldați au murit din cauza condițiilor proaste din spitale, iar munca ei a dus la îmbunătățirea igienei în spitalele din întreg teritoriul britanic.

Florence a deschis în 1860, la Londra, o școală de pregătire pentru infirmiere. După ce terminau stagiile de pregătire, ele erau trimis la spitale din întreaga țară, unde împărtăşeau ideile pe care le-au învățat, punând astfel bazele unui program de instruire modern. În plus, Florence Nightingale a elaborat sistemul de conducere a statisticilor medicale și a fost printre primii care a utilizat grafice și imagini pentru a ilustra prezentări ale unor date statistice.

Despre alți oameni extraordinari și alte descoperiri care ne-au schimbat viața aflați în episodul următor

dar și pe www.calendarstiintific.ro.

9 mai 2022

sursa: wikipedia.org

Din Calendarul Științific aflăm că în mai 1825, în Anglia, s-a născut biologul Thomas Huxley. Tânărul Thomas a făcut doar doi ani de școală, trebuind să renunțe din cauza dificultăților financiare ale familiei sale. Totuși, a citit enorm și a devenit unul din marii autodidacți ai secolului al XIX-lea! La 13 ani a devenit ucenic al mai multor medici și farmaciști din Londra. La 16 ani, a intrat la Colegiul Sydenham, iar un an mai târziu a fost admis cu bursă de studii la Spitalul din Charing Cross. Aici, Huxley a continuat să obțină premii în fiziologie și chimie organică.

După 1850, Huxley avut o ascensiune meteorică în societatea științifică, fiind ales membru al Societății Regale de Științe și câștigător al Medaliei Regale pentru contribuții deosebite. În 1854 a început să predea istorie naturală și paleontologie la Școala Guvernamentală de Mine din Piccadilly, în Londra. Aici, a format cadre didactice în domeniul științelor și a adoptat un sistem meritocratic de promovare. De asemenea, a organizat numeroase conferințe și cursuri publice pentru muncitori. Tot în aceeași perioadă a început relația sa de prietenie cu Charles Darwin, care i-a adus renumele de ‘’buldogul lui Darwin’’, pentru stilul fervent cu care apăra teoria evoluției în dezbateri academice. De altfel, Huxley este cel care a scris secțiunea despre evoluție pentru a noua ediție a Enciclopediei Britanice, publicată în 1878.

A fost una dintre cele mai importante personalități care au popularizat știința, numărându-se și printre fondatorii prestigioasei reviste „Nature”. În plus, s-a implicat în reforma educațională din Anglia, a pregătit numeroase cadre didactice în domeniul științei și s-a luptat pentru admiterea femeilor în universități.

În viața personală, Huxley a fost patriarhul unei dinastii intelectuale în expansiune. Fiul său a fost un editor de seamă. Doi dintre nepoți și-au câștigat faima ca biologi (unul a luat chiar premiul Nobel), iar un al treilea nepot, Aldous, a fost un binecunoscut scriitor și filozof, autorul romanului „Minunata lume nouă”.

Despre alți oameni extraordinari și alte descoperiri care ne-au schimbat viața aflați în episodul următor

dar și pe www.calendarstiintific.ro.

2 mai 2022

2 mai 2013 - O echipă de cercetători de la Harvard a dezvăluit RoboBee, un robot miniatural care are cele mai mici aripi capabile de zbor realizate vreodată de om.

3 mai 2019 - Laboratorul Nuclear Național din Regatul Unit și Universitatea din Leicester au raportat realizarea de energie electrică din americiu, care ar putea conduce la dezvoltarea de "baterii spațiale", care să aibă o durată de până la 400 de ani.

4 mai 2017 - Un student de la Universitatea din Oxford a realizat prima retină sintetică, cu ajutorul unor țesuturi biologice moi.

5 mai 1835 - Prima cale ferată din Europa continentală a fost inaugurată în Belgia, între Bruxelles și Mechelen.

6 mai 1889 - Cu prilejul Expoziției Universale de la Paris a fost inaugurat oficial Turnul Eiffel.

7 mai 1952 - Geoffrey W. A. Dummer a descris, într-un articol, conceptul de circuit integrat, elementul de bază pentru toate calculatoarele moderne.

8 mai 2020 - O echipă de cercetători a creat cloroplaste artificiale, folosind componente naturale și sintetice. Aceste organite sunt mai eficiente decât cele naturale în folosirea CO2-ul din aer pentru fotosinteză.

29 aprilie 2022

Din Calendarul Științific aflăm că în aprilie 1791 s-a născut pictorul și inventatorul american Samuel Morse, cunoscut mai ales pentru contribuția la dezvoltarea codului ce îi poartă numele.

Samuel a fost un elev mediocru, iar în vremea studenției la Yale College, era mai mult preocupat de pictură decât de învăţătură. Legenda spune că, în anul 1832, pe când se întorcea din Europa, unde fusese să studieze istoria artei, aflat pe puntea vasului, aude, fără să vrea, o discuţie între doi călători care se plimbau pe punte. Se pare că cei doi discutau despre posibilitatea transmiterii prin fire electrice a unor semnale. În tot acest timp, Morse bătea cu vârful degetelor, pe marginea parapetului, ritmul unei melodii.

Așa că i-a venit o idee!

Pasionat de tehnică, ştia că, până atunci, alfabetul obişnuit era foarte dificil de transmis prin fire electrice. Așa că s-a gândit cu să realizeze un telegraf electric mult mai performant decât cele deja existente. A muncit mult, s-a lovit de bariere financiare dar și de refuzul autorităților de a moderniza sistemele existente. Abia în 1843 a reușit să convingă Congresul Statelor Unite să construiască prima linie de telegraf electric între Baltimore şi Washington, iar un an mai târziu avea să transmită primul mesaj telegrafic folosind codul inventat de el. Morse a transmis textul, printr-un fir, la o distanța de 63 de kilometri, unde a fost recepționat de asistentul său, Alfred Vail, cel care l-a ajutat atât la dezvoltarea noului telegraf, cât și la dezvoltarea a ceea ce numim Alfabetul sau Codul Morse.

Alfabetul Morse a simplificat trimiterea de mesaje telegrafice, acestea putând fi scrise sub formă de puncte şi linii. Creat inițial pentru a fi folosit la transmiterea informației cu ajutorul telegrafului electric, codul Morse a fost folosit pe scară largă începând cu perioada timpurie a comunicațiilor radio, în anii 1890.

Despre alți oameni extraordinari și alte descoperiri care ne-au schimbat viața aflați în episodul următor dar și pe www.calendarstiintific.ro.

25 aprilie 2022

25 aprilie 2014 - După 10 ani de eforturi susținute cu milioane de dolari, a fost finalizată secvenţierea genomului muștei tse-tse, care cauzează boala somnului.

26 aprilie 2020 - Oamenii de știință au demonstrat experimental, pe biofilme bacteriene, o formă de memorie de lucru colectivă, bazată pe potențialul de membrană, similar unui creier primitiv.

27 aprilie 1791 - S-a născut Samuel Morse, inventatorul codului Morse.

28 aprilie 2014 - Având ca model creierul uman, bioinginerii de la Stanford au dezvoltat un microcip mai rapid de 9000 de ori și mai eficient energetic, care utilizează semnificativ mai puțină energie decât un calculator obișnuit.

29 aprilie 2016 - O echipă de cercetători de la Universitatea Stanford a dezvăluit “Ocean One”, un robot umanoid capabil să se deplaseze pe fundul mării, folosind împingătoare.

30 aprilie 1897 - Fizicianul Joseph John Thomson a anunțat descoperirea electronului, prima particula subatomică descoperită.

1 mai 1852 - S-a născut Santiago Ramón y Cajal, biolog și histologist spaniol, unul dintre fondatorii neuroștiinței moderne.

22 aprilie 2022

Din Calendarul Științific aflăm că pe 22 aprilie 1909 s-a născut Rita Levi - Montalcini, cercetătoare italiană, laureată a Premiului Nobel pentru Fiziologie sau Medicină în anul 1986 pentru descoperirea factorilor de creștere (în cazul ei factorul de creștere al nervului).

În ciuda concepţiilor învechite ale tatălui, care considera că femeile ar trebui să se ocupe doar de casă și de copii, Rita a studiat Medicina la Universitatea din Torino și spera să devină medic. Însă după ce l-a cunoscut pe neurohistologistul Giuseppe Levi, și-a îndreptat atenția către studierea sistemului nervos și a decis să urmeze o carieră de cercetare. Planurile i-au fost întrerupte brusc, în 1938, de ascensiunea la putere a lui Mussolini, care a interzis tuturor evreilor accesul la cariere academice.

Rita nu s-a lăsat descurajată, astfel că în timpul celui de-al doilea Război Mondial și-a continuat cercetările într-un laborator amenajat în dormitorul său. După război, mulțumită unor articole științifice publicate în urma experimentelor realizate în laboratorul de acasă, Rita a fost invitată să lucreze ca cercetător la Washington University in St. Louis și a rămas acolo timp de 30 de ani. În această perioadă a reușit să izoleze factorul de creştere a nervului (NGF). Este vorba despre o proteină mică, importantă pentru creșterea, menținerea și supraviețuirea celulelor nervoase. Descoperirea și izolarea sa au ajutat și continuă să ajute la tratarea unor boli precum demența, ateroscleroza, boli cardiovasculare, ale pielii sau corneei.

De-a lungul carierei, Rita a primit numeroase premii, în semn de recunoaștere a muncii sale. Pentru continuarea și aprofundarea cercetărilor a înființat Institutul European de Cercetare a Creierului (EBRI) la Roma, care este centrat pe bolile neurodegenerative, ca Alzheimer, Parkinson sau ALS.

În 1986, Rita ieșise de ceva vreme la pensie, însă continua să lucreze, cu entuziasm și perseverență. Acela a fost anul în care, împreună cu Stanley Cohen, a devenit laureată a Premiului Nobel pentru Fiziologie sau Medicină, premiul fiindu-i oferit pentru munca de cercetare căreia i-a dedicat întreaga viață.

Despre alți oameni extraordinari și alte descoperiri care ne-au schimbat viața aflați în episodul următor dar și pe www.calendarstiintific.ro.

18 aprilie 2022

18 aprilie 1997 - Cercetătorii de la Institutul Whitehead din Cambridge, Massachusetts, raportează descoperirea mecanismului „asemănător unui harpon” prin care virusul HIV penetrează celulele.

19 aprilie 2021 - Elicopterul Ingenuity al NASA, care face parte din misiunea Mars 2020, efectuează primul zbor cu motor pe o altă planetă din istorie. Locul de testare se numește „câmpul fraților Wright”.

20 aprilie 1862. - Louis Pasteur și Claude Bernard încheie prima testare a procedeului de conservare numit ulterior „pasteurizare” și au prezentat rezultatele în fața Academiei Franceze de Științe.

21 aprilie 1995 - Exploratorul Teodor Gh. Negoiță a devenit primul român care a ajuns la Polul Nord.

22 aprilie 1909 - S-a născut Rita Levi-Montalcini, un om de știință italian care împreună cu Stanley Cohen, a fost laureată a Premiului Nobel pentru fiziologie sau medicină în anul 1986 pentru descoperirea factorilor de creștere (în cazul ei factorul de creștere al nervului).

23 aprilie 1941 - S-a născut inginerul Ray Tomlinson, inventatorul sistemului de email.

24 aprilie 2020 - O echipă de cercetători japonezi a raportat că a descoperit substante organice azotate într-un meteorit marțian găsit in Antarctica. Această descoperire sugerează ca Marte ar fi avut apa si substante organice.

15 aprilie 2022

Din Calendarul Științific aflăm că în aprilie 1452 s-a născut Leonardo da Vinci, una dintre cele mai cunoscute personalităţi ale istoriei.

Faima de care s‑a bucurat în timpul vieţii, acea de artist și om de știință deopotrivă, a crescut o dată cu trecerea anilor şi se datorează, în mare măsură, neobositei dorinţe de cunoaştere care i‑a îndrumat gândirea.

Leonardo da Vinci s-a format ca artist în Florența, în anii 1470, atunci când în atelierele unor importanți artiști se realizau atât opere de artă, cât şi lucrări care în prezent sunt încadrate în ingineria civilă și militară. Urmărind cum lucrau specialiștii din diverse domenii, da Vinci a înţeles, că proiectarea mașinilor trebuie să se bazeze pe legile matematice ale fizicii şi nu doar pe practică.

Prin anul 1500 a conceput și desenat numeroase modele ingenioase de ecluze pentru venețieni. Ulterior, a proiectat componente mecanice separate care puteau fi utilizate într-o varietate mare de dispozitive. „Organele de mașini” concepute de Leonardo includeau unități complexe, cum ar fi roțile dințate, componente pentru osii, dar şi balamale relativ simple.

De asemenea, Leonardo da Vinci a desenat conceptele a numeroase mașinării pe care le-a gândit, precum și componentele lor individuale. Unele dintre cele mai faimoase și interesante erau aparatele de zbor, bazate pe exemplele din natură. El nu a urmărit ca aparatele sale de zbor să imite literalmente păsările, ci a încercat să aplice principiile de zbor pe care se bazează zborul păsărilor în cadrul dispozitivelor sale.

Interesat de toate laturile cunoaşterii, Leonardo da Vinci a lăsat posterităţii nu doar opere de mare valoare în domeniul artei, ci şi schiţe ale unor tehnologii care lasă să se întrevadă viziunea sa aparte asupra viitorului.

Despre alți oameni extraordinari și alte descoperiri care ne-au schimbat viața aflați în episodul următor dar și pe www.calendarstiintific.ro.

11 aprilie 2022

11 aprilie 2013 - O echipă internațională de cercetători a descoperit similitudini cheie între creierele de artropode și vertebrate, oferind un potențial ajutor în înțelegerea științifică a cauzelor bolilor neuronale umane.

12 aprilie 1961 - A avut loc zborul primului cosmonaut din lume, Iuri Gagarin, la bordul navei „Vostok I".

13 aprilie 1899 - S-a născut Alfred Mosher Butts, arhitect, inventatorul jocului Scrabble.

14 aprilie 1954 - Fizicianul Gordon Kidd Teal a construit primul tranzistor făcut din siliciu.

15 aprilie 1452 - S-a născut Leonardo da Vinci, pictor, sculptor, inventator, inginer și arhitect italian renascentist.

16 aprilie 2013 - O echipă de cercetători medicali americani a dezvoltat un nou tip de bandaj care folosește ace microscopice pentru a adera la țesutul vătămat.

17 aprilie 2013 - O echipă de cercetători de la MIT a determinat structura oaselor până la nivel molecular, folosind simulări pe supercomputere alături de studii de fibre osoase reale. Datele lor au oferit perspective noi asupra compușilor care acordă oaselor rezistență și pot permite fabricarea de noi materiale biomimetice versatile.

8 aprilie 2022

Harvey Cushing

Din Calendarul Științific aflăm că pe 8 aprilie 1869 s-a născut medicul Harvey Cushing, unul dintre fondatorii neurochirurgiei moderne.

A studiat Medicina la Harvard și a practicat medicina câțiva ani în SUA. În 1990 a început o călătorie prin Europa, în cadrul căreia a lucrat la diverse spitale și clinici, în încercarea de a acumula cât mai multe cunoștințe și de a-și perfecționa tehnicile. Deși inițial a lucrat în secții de chirurgie generală, ulterior s-a dedicat neurochirurgiei, domeniul care i-a adus recunoașterea internațională.

Mulțumită cercetărilor sale extensive pe acest subiect, de numele său este legat sindromul Cushing, o tulburare endocrină datorată în general unei tumori a glandei pituitare.

La începutul secolului al XX-lea, Cushing a dezvoltat multe dintre tehnicile chirurgicale de bază pentru operarea creierului. Acest lucru l-a stabilit drept unul dintre cei mai importanți lideri și experți în domeniu. Sub influența sa, neurochirurgia a devenit o disciplină chirurgicală nouă și autonomă.

De asemenea, a îmbunătățit considerabil supraviețuirea pacienților după operații dificile pe creier, a fost printre primii medici care au folosit razele X pentru a diagnostica tumorile cerebrale, a editat o amplă și foarte apreciată Istorie a Medicinei și a jucat un rol esențial în dezvoltarea instrumentului de electrocauterizare Bovie, realizat de fizicianul William T. Bovie.

Despre alți oameni extraordinari și realizările lor aflați în episodul următor dar și pe www.calendarstiintific.ro.

4 aprilie 2022

4 aprilie 2014 - O echipă de cercetători a transformat celule stem embrionare într-un embrion de pește, controlând dezvoltarea embrionului. Acesta a fost un pas important spre dezvoltarea de organe întregi din celule stem.

5 aprilie 2018 - O echipă de cercetători de la Universitatea Illinois, Chicago, a descris un nou tip de antibiotice, produse natural și denumite Odilorhabdins.

6 aprilie 648 î.e.n. - A avut loc prima eclipsă totală de soare consemnată în Grecia Antică.

7 aprilie 1795 - Sistemul metric de măsurare a fost adoptat, în premieră mondială, de Franța.

8 aprilie 1869 - S-a născut medicul Harvey Cushing, unul dintre fondatorii neurochirurgiei moderne.

9 aprilie 2021 - Neuralink a publicat un joc video în care un macac ce avea cipuri implantate pe fiecare parte a creierului juca o versiune a jocului Pong doar gândindu-se la mișcările respective. Inițial, Pager juca Pong folosind joystick, dar ulterior joystickul a fost deconectat și macacul executa mișcările doar cu puterea gândului.

10 aprilie 2013 - O echipă de cercetători a dezvoltat prima metodă obiectivă de măsurare a durerii, prin studierea directă a creierului pacienților.

31 martie 2021

René Descartes

Din Calendarul Științific aflăm că pe 31 martie 1596 s-a născut filosoful și matematicianul René Descartes, a cărui maximă „Gândesc, deci exist” continuă să fie citată în scrieri și conversații din întreaga lume.

Descartes a căutat să descopere sensul lumii printr-o abordare rațională, prin știință și matematică. La 22 de ani a obținut o diplomă de drept de la la Universitatea din Poitiers. Însă a studiat și alte domenii, precum retorica, logica și „arte matematice”, printre care erau incluse astronomia, filosofia naturală și etica.

Chiar dacă mai târziu a ajuns să fie cunoscut pentru studiile sale remarcabile în filosofie, oamenii de știință contemporani cu el îl considerau mai degrabă un mare matematician. Pentru că Descartes a pus bazele geometriei carteziene și algebrei, dar a întreprins cercetări extinse și în domeniul fizicii teoretice.

Și chiar dacă toate cercetările sale au avut un impact major în evoluția lumii, Descartes se temea să își publice teoriile, mai ales după ce a aflat despre suferințele cauzate de Inchiziție lui Galileo Galilei. Iar grijile sale erau întemeiate, deoarece Papa Alexandru al VII-lea a adăugat lucrările lui Descartes în Indexul Cărților Interzise.

René Descartes ne-a lăsat o modalitate originală de a explica lumea, printr-o combinație de matematică, logică și filosofie. Prin inventarea scepticismul metodologic a devenit unul dintre părinții filosofiei moderne, iar prin contribuțiile aduse în domeniile fizicii și matematicii și-a câștigat un loc de seamă în istoria științei.

Despre alți oameni extraordinari și realizările lor aflați în episodul următor dar și pe www.calendarstiintific.ro.

28 martie 2022

28 martie 2013 - O echipă de cercetători de la Stanford a anunțat construirea unui dispozitiv funcțional similar cu un tranzistor, numit un transcriptor, din molecule de ADN și ARN.

29 martie 2013 - A fost creată o colonie de furnici robotice care se comportă ca una reală. Furnicile-robot pot fi programate să evite obstacolele și să găsească cel mai rapid traseu printr-o rețea sau labirint.

30 martie 1842 - Medicul Crawford Long a folosit pentru prima dată un anestezic în timpul unei operații chirurgicale.

31 martie 1596 - S-a născut René Descartes, filosof și matematician francez, autorul conceptului filosofic „Cogito ergo sum” – „Cuget deci exist”.

1 aprilie 1578 - S-a născut medicul William Harvey, care a descoperit circulația sângelui.

2 aprilie 2020 - Paleontologii au anunțat descoperirea celor mai vechi fosile de Homo erectus, în Africa de Sud. Acum 2 milioane de ani aceștia împărțeau teritoriul cu alți hominini, precum australopitecii.

3 aprilie 2017 - Universitatea din Manchester a prezentat o sită pe bază de grafen, capabilă să filtreze apa sărată din mări și oceane, contribuind astfel la dezvoltarea tehnologiilor de desalinizare.

25 martie 2022

Norman Borlaug

Din Calendarul Științific aflăm că în martie 1914 s-a născut Norman Borlaug, care a fost probabil cel mai mare agronom din toate timpurile. Adesea numit „tatăl Revoluției Verzi”, se spune despre el că a salvat de la foamete peste un miliard de oameni din întreaga lume.

Norman s-a născut și a copilărit la ferma bunicilor săi, în statul Iowa. În vremea Marii Recesiuni, lucra la ferma familiei și mergea la o modestă școală de țară, cu gândul că într-o zi va deveni profesor de științe. Însă la prima încercare a picat examenul de admitere la facultate, așa că a fost nevoit să se reorienteze, ajungând student în cadrul programul forestier al Colegiului Agriculturii. Iar acela a fost doar începutul unei cariere impresionante.

Cu efort susținut, bun simț și încredere în știință. Norman a contribuit la dezvoltarea multor inovații revoluționare. Și-a început cariera încercînd să îmbunătăţească producţia de cereale în Mexic. După două decenii de muncă a reuşit să dezvolte o varietate de grâu rezistentă la dăunători şi să crească producţia la hectar în mod spectaculos. Borlaug a reuşit să producă o varietate „pitică“ de grâu, care, datorită înălţimii mai mici, este capabil să aibă mai multe seminţe, fără să se prăbuşească la pământ sub greutatea spicelor.

Munca lui nu a adus doar noi soiuri de grâu cu randamente ridicate, dar și noi practici agronomice și de management care au transformat capacitatea multor țări de a-și hrani populatia.

În 1970, Norman Borlaug a primit Premiul Nobel pentru Pace, ca recunoaștere a contribuțiilor sale la pacea mondială prin creșterea aprovizionării cu alimente, care a contribuit la combaterea malnutriției, foametei și morții a milioane de oameni.

Despre alți oameni extraordinari și realizările lor aflați în episodul următor dar și pe www.calendarstiintific.ro.

21 martie 2021

21 martie 1768 - S-a născut Jean Baptiste Joseph Fourier, matematician francez care a adus contribuții în teoria ecuațiilor diferențiale, a seriilor trigonometrice și în fizica matematică

22 martie 1895 - Auguste și Louis Lumière au făcut, la Paris, prima demonstrație a cinematografului, utilizând un film din celuloid.

23 martie 1882 -S-a născut Emmy Noether, una dintre cele mai importante femei din istoria matematicii. A descoperit Teorema lui Noether, care este fundamentală fizicii matematice și a avut contribuțiile importante în domeniul algebrei și fizicii teoretice.

24 martie 1882 - Robert Koch a anunțat, în fața Societății de Fiziologie din Berlin, descoperirea bacilului care cauzează tuberculoza.

25 martie 1914 - S-a născut Norman Borlaug, agronom, cercetător științific și laureat al Premiului Nobel, denumit părinte al Revoluţiei Verzi.

26 martie 1516 - S-a născut naturalistul Conrad Gesner, unul dintre fondatorii zoologiei moderne.

27 martie 2019 - O echipă de cercetători a raportat că forme de viață de pe Pământ au supraviețuit timp de 18 luni în spațiu, sugerând astfel că viața ar putea supraviețui, teoretic, pe planeta Marte.

18 martie 2022

Galileo Galilei

Din Calendarul Științific aflăm că în februarie 1564 s-a născut Galileo Galilei, astronomul considerat responsabil pentru nașterea științei moderne.

Cel mai mare fiu al unei familii de muzicanți catolici, Galileo ar fi vrut să devină preot sau muzician. Însă a fost îndemnat de tatăl său să urmeze o carieră în domeniul științelor. Astfel a ajuns student la Medicină, însă a renunțat repede la acea facultate pentru se reorienta către matematică, domeniu care îl atrăgea mai mult.

De altfel, după absolvirea studiilor a ajuns să predea matematica, apoi geometria și astronomia. Însă pe lângă activitatea de profesor, se ocupa mult de cercetare. Astfel a ajuns să inventeze și să își fabrice singur un telescop, în anul 1609. L-a îndreptat spre cer și a descoperit cu uimire că Luna nu e plată și că Venus se rotește în jurul Soarelui, iar Jupiter are proprii lui sateliți. Toate aceste dovezi l-au convins că teoria geocentrică, potrivit căreia corpurile cerești se învârt în jurul Terrei – nu este corectă.

Galileo a continuat să adune dovezi care sprijineau teoria heliocentrică a lui Copernicus, iar asta l-a adus în fața Inchiziției, care i-a ordonat să nu mai cerceteze și să nu mai predea această teorie. Galileo a respectat ordinul până când un prieten de-al lui a devenit Papa Urban VIII și i-a permis lui Galilei să își continue cercetările în astronomie. Însă atunci când a publicat o lucrare despre cele două teorii, în care sprijinea teoria heliocentrică, a fost judecat pentru erezie și plasat în arest la domiciliu pentru tot restul vieții. În ciuda amenințărilor și a dificultăților cu care s-a confruntat pe parcursul vieții, Galileo Galilei a rămas fidel științei și a continuat susțină ceea ce știința îl ajutase să descopere: că Pământul nu e centrul Universului ci, la fel ca celelalte planete, se învârte în jurul Soarelui.

Despre alți oameni extraordinari și alte descoperiri care ne-au schimbat viața aflați în episodul următor

dar și pe www.calendarstiintific.ro

14 martie 2022

14 februarie 1946 - A început să funcționeze primul calculator electronic de uz general, conceput în 1943, la Universitatea din Pennsylvania.

15 februarie 1564 - S-a născut Galileo Galilei, astronomul considerat responsabil pentru nașterea științei moderne și prima persoană care a privit cerul printr-un telescop.

16 februarie 1822 - S-a născut Constantin Budeanu, inginer, unul dintre întemeietorii școlii românești de electrotehnică.

17 februarie 1869 - Dimitri Mendeleev a schițat pentru prima dată aranjamentul sistematic al elementelor, care avea să devină cunoscut ca „sistemul periodic al elementelor” sau „tabelul lui Mendeleev”.

18 februarie 2019 - Institutul Pasteur a anunțat că o echipă de cercetători a folosit terapia genică pentru a restaura auzul la un șoarece adult surd.

19 februarie 1473 - S-a născut astronomul Nicolaus Copernicus, care a propus teoria conform căreia Pământul și celelalte planete se rotesc în jurul Soarelui.

20 februarie 2013 - NASA raportează descoperirea lui Kepler-37b, cea mai mica exoplanetă cunoscută în acest moment, cu dimensiuni similare cu Luna Pământului.

11 martie 2022

ALMA

Din Calendarul Științific aflăm că în martie 2013, a fost inaugurat Atacama Large Millimeter Array (sau ALMA), un radiotelescop interferometric situat la o altitudine de peste 5000 m, în deșertul Atacama din Chile. ALMA constă dintr-o rețea de 66 de antene, dispuse pe o suprafață cu raza de 10km și concepute să acționeze sincronizat. Se estimează că ALMA va avea o durată de viață de 30 de ani, timp în care va putea furniza date importante despre apariția apariția stelelor în Universul timpuriu, dar și imagini detaliate despre formarea stelelor și planetelor.

Construirea sa a durat 10 ani, iar lucrările a fost finanțate de Uniunea Europeană, Statele Unite ale Americii și Japonia, astfel că ALMA reprezintă un proiect astronomic mondial, de care beneficiază cercetători din întreaga lume.

Încă dinainte de a fi inaugurat, cercetători din întreaga lume au trimis mii de solicitări de observare. Și asta deoarece ALMA este un instrument atât de puternic, încât poate să observe primele şi cele mai îndepărtate galaxii din Univers, situate la 10.000 milioane de ani-lumină. Mai mult, permite cercetătorilor să ”vadă” dincolo de norii de praf cosmic care blochează vederea telescoapelor optice, iar ulterior, pe baza informațiilor, aceștia pot să studieze procesul de formare a planetelor.

Din cauza pademiei, ALMA a fost oprit din martie 2020 până în martie 2021, pentru a-i proteja pe cei 200 de oameni care lucrau acolo. Iar repornirea sa a fost dificilă și a durat mai mult decât în cazul radiotelescoapelor din alte zone, deoarece altitudinea la care sunt amplasate antenele și nisipul depus pe ele au îngreunat munca personalului. Însă proiectul s-a dovedit a fi extrem de bine gândit și construit, așa că odată repornit a funcționat fără nicio problemă și continuă să ofere în fiecare zi noi informații valoroase despre istoria Universului.

Despre alți oameni extraordinari și alte descoperiri care ne-au schimbat viața aflați în episodul următor

dar și pe www.calendarstiintific.ro.

7 martie 2022

7 martie 2020 - O echipă de cercetători de la MIT a prezentat un nou sistem de scanare, care poate descoperi tumorile mici (inclusiv pe cele de 200 de celule), chiar și dacă sunt amplasate în profunzimea corpului.

8 martie 2017 - Oamenii de știință de la Universitatea din Texas au descoperit o nouă stare a materiei, supranumită ”cristal temporal”, în care atomii se mișcă după un anumit tipar care se repetă în timp, nu în spațiu.

9 martie 1934 - S-a născut astronautul Iuri Gagarin, primul om care a ajuns în spațiu.

10 martie 1876 - Alexander Graham Bell a realizat cu succes primul apel telefonic din istorie.

11 martie 1871 - S-a născut Emanoil Davidescu, matematician român, membru fondator al „Gazetei matematice”.

12 martie 1784 - S-a născut geologul William Buckland, primul om de știință care a numit și a descris scheletul parțial conservat al unui dinozaur.

13 martie 2013 - În Chile a fost inaugurat oficial Atacama Large Millimeter Array (ALMA), cel mai mare și mai puternic radiotelescop interferometric din lume în acel moment.

3 martie 2022

Alexander Graham Bell și telefonul

Din Calendarul Științific aflăm că pe 3 martie 1847 s-a născut Alexander Graham Bell, inginerul care a patentat pentru prima dată în istorie un dispozitiv capabil să emită și să recepționeze cuvintele rostite, adică telefonul.

În zilele noastre, telefonul e ceva comun, mai toți avem unul. Probabil că în acest moment unii dintre dumneavoastră ascultați emisiunea pe un smartphone. Însă în urmă cu 150 de ani, telefonul era doar un vis. Un vis pe care mai mulți cercetători și inventatori încercau să îl transforme în realitate. Profesorul german Johann Philipp Reis și americanii Elisha Gray și Antonio Meucci erau printre cei care au inventat diverse prototipuri. Însă primul brevet pentru inventarea telefonului i-a fost acordat lui Alexander Graham Bell, în urma unei curse care a stârnit mari controverse și numeroase procese.

Bell era specializat în dicție și cerceta metode de a preda vorbirea persoanelor fără auz. Avea foarte multe idei, pe care le nota constant, însă nu avea abilități tehnice. Din fericire, l-a întâlnit pe Thomas Watson, un tânăr mecanic, care a fost entuziasmat să îl ajute la crearea unui aparat menit să transmită sunete prin intermediul electricității. În martie 1876, Bell a obținut patentul pentru telefon. Un an mai târziu, telefonul, care până atunci fusese considerat cel mult o glumă, era pus în vânzare.

Deși mare parte din viață și-a dedicat-o cauzei persoanelor fără auz, Bell nu s‑a limitat niciodată la un singur proiect. De-a lungul vieții, a primit brevete numeroase brevete pentru lucruri pe care le-a inventat singur sau împreună cu colaboratorii săi - de la telefon și o versiune de telegraf, la fotofon, fonograf, vehicule aeriene și hidroavioane.

Despre alți oameni extraordinari și alte descoperiri care ne-au schimbat viața aflați în episodul următor

dar și pe www.calendarstiintific.ro.

28 februarie 1863 - S-a născut Gheorghe Marinescu, medic, fondator al școlii românești de neurologie.

1 martie 1717 - S-a născut Catharina Helena Dörrien, botanistă și profesoară, recunoscută drept „cea mai celebră naturalistă de limbă germană a perioadei”.

2 martie 2021 - o echipă de cercetători de la MIT a anunțat dezvoltarea unei tehnici de realitate virtuală care permite citirea scrisorilor vechi sigilate. Acestea au fost scanate prin microtomografie cu raze X și „practic desfășurate”, dezvăluind conținutul pentru prima dată. Vechile scrisori erau protejate de ochii curioși prin diverse îndoiri, înfășurări, fante și pliuri, putând fi citite doar tăindu-le, descurajând astfel spionajul.

3 martie 1847 - S-a născut Alexander Graham Bell, om de știință și inventator.

4 martie 1904 - S-a născut astrofizicianul George Gamow, care a prezis existența radiațiilor cosmice.

5 martie 2013 - Echipa proiectului Human Connectome a publicat cele mai detaliate imagini ale creierului uman din acel moment, permițând studierea în detaliu a complexităţii structurii creierului și identificarea cauzelor tulburărilor neuronale.

6 martie 2013 - O echipă de cercetători chinezi și israelieni a dezvoltat un test de respirație similar cu testul de alcoolemie, care poate diagnostica rapid și ușor cancerul de stomac, fără a fi nevoie de o endoscopie intruzivă.

21 februarie 2013 - O echipă de cercetători de la Universitatea Cornell a folosit o imprimantă 3D pentru a crea o ureche artificială vie din culturi de celule de colagen și urechi. În viitor, astfel de urechi ar putea fi crescute la comandă pentru pacienții care suferă de traumatism sau amputare a urechii.

22 februarie 1946 - Dr. Selman Abraham Waksman a anunțat descoperirea streptomicinei, primul antibiotic specific împotriva tuberculozei.

23 februarie 1455 - Dată acceptată tradițional pentru prima publicare a Bibliei Gutenberg, prima carte tipărită cu presa de tipar cu litere mobile.

24 februarie 2013 - A fost publicat un nou studiu care a demonstrat că cimpanzeii rezolvă puzzle-uri pentru a se amuza, la fel ca și oamenii.

25 februarie 1869 - S-a născut chimistul Phoebus Levene, care a descoperit dezoxiriboza, una dintre componentele principale ale ADNului.

26 februarie 1958 - S-a născut astronauta Susan Helms, persoana care a făcut cea mai lungă plimbare prin spațiu, de 8 ore și 56 de minute.

27 februarie 1932 - Într-un articol publicat în revista Nature, fizicianul James Chadwick a anunțat existența unei noi particule subatomice, neutronul.

************************

Istoria tiparului în Europa

Din Calendarul Științific aflăm că 23 februarie 1455 este data acceptată tradițional pentru prima publicare a Bibliei Gutenberg, prima carte tipărită în Europa cu presa de tipar cu litere mobile.

Născut în 1398 în Germania, Johannes Gutenberg provenea dintr-o familie de aurari, așa că nu e nicio surpriză că a devenit bijutier și metalurgist. Însă era fascinat de tehnologia tipăririi, iar asta se petrecea într-o perioadă în care în China existau deja câteva biblioteci cu mii de cărți tipărite, grație unui sistem inventat de Bi Sheng cu sute de ani în urmă. Sistemul lui Bi Sheng, cu caractere mobile din lemn, înlocuite apoi cu unele din ceramică și metal, a fost utilizat în China și Coreea. De altfel, cea mai veche carte tipărită din lume care a rezistat până în zilele noastre este o antologie budistă apărută în Coreea cu 78 de ani înainte de Biblia lui Gutenberg.

Însă acel sistem de tipărire era prea complex și nu putea fi utilizat la scară largă. Nu se știe sigur cât de multe cunoștințe avea Gutenberg despre ce se realiza în Asia în domeniul tiparului, însă a studiat, cercetat și testat ani la rând, în încercarea de a găsi o modalitate de tipărire cât mai simplă și ușor de replicat, care să fie adaptabilă, să permită corecturi și să poată fi reutilizată.

Primele experimente de tipărire le-a făcut prin 1445, folosind un sistem cu litere din plumb rudimentare. A tipărit un fragment dintr-o poezie germană, pasaje dintr-o carte de gramatică, dar și formulare-tip pentru indulgențe oferite de Biserica Catolică. După numeroase încercări și îmbunătățiri, când în sfârșit a fost mulțumit de tehnica tipografică, a ales să tipărească Biblia, care până atunci era extrem de dificil de multiplicat, fiecare exemplar fiind copiat manual.

Prima Biblie a lui Gutenberg a ieșit de la tipar în februarie 1455, iar pentru tipărirea ei au fost necesare 290 de caractere tipografice gotice diferite, reproduse exact după scrisul de mână. Lucrarea a fost multiplicată în 180 de exemplare. Astfel a apărut în Europa o revoluție în tipărirea cărților, care a dus la apariția și dezvoltarea instituțiilor de învățământ și a bibliotecilor, cu un impact uriaș asupra educației și accesului la informație.

Despre alți oameni extraordinari și alte descoperiri care ne-au schimbat viața aflați în episodul următor

dar și pe www.calendarstiintific.ro.

18 februarie 2022

Galileo Galilei

Din Calendarul Științific aflăm că în februarie 1564 s-a născut Galileo Galilei, astronomul considerat responsabil pentru nașterea științei moderne.

Despre alți oameni extraordinari și alte descoperiri care ne-au schimbat viața aflați în episodul următor

dar și pe www.calendarstiintific.ro.

14 februarie 2022

14 februarie 1946 - A început să funcționeze primul calculator electronic de uz general, conceput în 1943, la Universitatea din Pennsylvania.

15 februarie 1564 - S-a născut Galileo Galilei, astronomul considerat responsabil pentru nașterea științei moderne și prima persoană care a privit cerul printr-un telescop.

16 februarie 1822 - S-a născut Constantin Budeanu, inginer, unul dintre întemeietorii școlii românești de electrotehnică.

18 februarie 2019 - Institutul Pasteur a anunțat că o echipă de cercetători a folosit terapia genică pentru a restaura auzul la un șoarece adult surd.

19 februarie 1473 - S-a născut astronomul Nicolaus Copernicus, care a propus teoria conform căreia Pământul și celelalte planete se rotesc în jurul Soarelui.

20 februarie 2013 - NASA raportează descoperirea lui Kepler-37b, cea mai mica exoplanetă cunoscută în acest moment, cu dimensiuni similare cu Luna Pământului.

10 februarie 2022

10 ianuarie 1906 - S-a născut matematicianul Grigore Constantin Moisil, considerat părintele informaticii românești.

11 ianuarie 1922 - Insulina a fost folosită pentru prima oară pentru a trata diabetul la un pacient uman, Leonard Thompson, în vârstă de 14 ani.

12 ianuarie 1907 - S-a născut inginerul Sergei Korolev, liderul echipei care a lansat Sputnik, primul satelit artificial al Pământului.

13 ianuarie 2013 - O echipă de medici din Massachusetts au inventat un scanner medical de dimensiunea unei pastile care poate fi înghițit de pacienți în siguranță și care ușurează detectarea problemelor la nivelul esofagului.

14 ianuarie 1997 - Grecia a confirmat descoperirea la Atena a lyceum-ului înființat de filozoful grec Aristotel în urmă cu peste 2500 de ani.

15 ianuarie 2020 - Cercetătorii de la Universitatea Colorado Boulder, SUA, au anunțat că au dezvoltat ceea ce numesc „beton viu”, alcătuit din nisip, hidrogel și bacterii. Echipa consideră că în viitor, se pot obține structuri de construcții care ar putea „să-și vindece propriile crăpături, să aspire toxine periculoase din aer și chiar să strălucească la comandă”.

16 ianuarie 1932 - S-a născut specialista în zoologie Dian Fossey, cunoscută mai ales pentru studiile etologice întreprinse, timp de peste 18 ani, asupra unor grupuri de gorile.

7 februarie 2022

7 februarie 1824 - S-a născut astronomul William Huggins, primul om care a determinat compoziția chimică a stelelor prin analizarea spectrelor.

8 februarie 1825 - S-a născut biologul Henry Bates, care a descoperit că unii fluturi non-toxici seamănă cu fluturii toxici, caracteristică numită „mimetism Batesian”.

9 februarie 2018 - Cercetătorii de la Universitatea din Edinburgh au reușit să crească în laborator ovule umane, pentru prima dată.

10 februarie 2020 - S-a descoperit că răspunsul imun ridicat al liliecilor la virusuri poate duce la evoluția unor virusuri cu replicare rapidă, ce pot provoca boli foarte virulente la oameni.

11 februarie 1847 - S-a născut Thomas Edison, inventatorul becului electric, telegrafului, fonografului, etc.

12 februarie 1809 - S-a născut Charles Darwin, biologul care a formulat teoria evoluției prin selecție naturală.

13 februarie 1912 - Robert Millikan începe faimosul său experiment în urma căruia a stabilit sarcina fundamentală a electronului.

4 februarie 2022

Pluto

Din Calendarul Științific aflăm că 4 februarie 1906 pe astronomul Clyde Tombaugh, cel care a descoperit Pluto.

Însă povestea lui Pluto începe cu un an înaintea de nașterea lui Clyde. Pe atunci, un alt astronom, Percival Lowell, în urma unei cercetări prin telescop, după ce a observat unele mici neregularități în orbitele lui Uranus și Neptun, a presupus că există o planetă îndepărtată, dincolo de Neptun. După moartea lui Lowell, cercetarea a fost continuată de alți astronomi, iar în 1930 Pluto a fost descoperită de către Clyde Tombaugh.

Numele ales pentru planetă a fost cel al zeului roman Pluton. Denumirea a fost sugerată pentru prima dată de o fetiță din Oxford, care aflase despre descoperirea noului corp ceresc de la bunicul ei.

Un lucru interesant la Pluto este că în cea mai mare parte a timpului se află mai departe de Soare decât oricare din cele opt planete ale Sistemului nostru Solar, dar datorită excentricității orbitei, timp de 20 de ani (din cei 249, cât durează mișcarea sa de revoluție) Pluto este mai aproape de Soare decât Neptun.

Încă de la descoperirea sa, Pluto a fost considerată a noua planetă a sistemului solar. Însă în august 2006, în urma unei rezoluții a Uniunii Astronomice Internaționale în care a fost schimbată definiția termenului de planetă, Pluto a primit statutul de planetă pitică.

Desigur, oamenii de știință au continuat cercetările asupra lui Pluto. În iulie 2015, sonda New Horizons a zburat pe lângă Pluto, devenind astfel prima și singura sondă spațială care a explorat în mod direct acest corp ceresc.

Despre alți oameni extraordinari și alte descoperiri care ne-au schimbat viața aflați în episodul următor

dar și pe www.calendarstiintific.ro.

31 ianuarie 2022

31 ianuarie 1996 - Cometa Hyakutake a fost descoperită de astronomul amator japonez Yuji Hyakutake.

1 februarie 2017 - O echipă internațională de cercetători conduși de un grup de la Universitatea din Sussex a publicat prima schiță practică pentru construirea unui computer cuantic.

2 februarie 1910 - S-a născut astronomul canadian Andrew McKellar, cercetător în spectroscopie moleculară.

3 februarie 2015 - Cercetătorii au folosit pentru prima dată nanoparticule biodegradabile pentru a ucide celulele canceroase din creierul animalelor, prelungindu-le astfel viața.

4 februarie 1906 - S-a născut astronomul Clyde Tombaugh, care a descoperit planeta pitică Pluto.

5 februarie 2013 - O echipă de cercetători de la Universitatea Heriot-Watt din Scoția a prezentat o imprimantă 3D care poate produce grupuri de celule stem vii. Acesta a fost un pas important către imprimarea de organe complete.

6 februarie 1913 - S-a născut paleontologul Mary Leakey, care a descoperit, în Tanzania, cea mai veche fosilă a unei urme de humanoid. De asemenea, a descoperit 15 specii noi de animale.

28 ianuarie 2022

Eugène Dubois și Omul Java

Din Calendarul Științific aflăm că pe 28 ianuarie 1858 s-a născut geologul olandez Eugène Dubois, care a descoperit omul Java, prima fosilă cunoscută a Homo erectus.

Dubois a venit pe lume la un moment potrivit, având în vedere cariera pe care și-a ales-o, respectiv după descoperirea primei fosile de Neanderthal recunoscute și înainte de publicarea cărții lui Charles Darwin despre Originea speciilor.

Pe când era student la Facultatea de Medicină a asistat la o prelegere despre „veriga lipsă” și a promis că va face tot posibilul să le facă dreptate lui Darwin și Alfred Russel Wallace – găsind „veriga lipsă” dintre maimuțe și oameni. A reușit să își țină promisiunea în 1891. Atunci, echipa condusă de el efectua cercetări pe insula Java și a descoperit ceea ce acum numim ”Omul Java”, o fosilă umană timpurie, estimată a avea între 700.000 și 1.000.000 de ani. La momentul descoperirii sale, era cea cea mai veche dintre fosilele de hominide găsite vreodată.

Cu toate acestea, în loc de faimă, descoperirea i-a adus lui Dubois doar necazuri, iar el și-a petrecut restul vieții apărându-și ideile, în ciuda opoziției familiei, Bisericii Catolice și a comunității științifice. Abia după moartea lui Dubois, când Omul Java a fost clasificat ca Homo erectus - primul strămoș uman care a mers drept și a fost capabil să folosească unelte complexe, numele său a fost în sfârșit recunoscut în mediul academic din întreaga lume.

Despre alți oameni extraordinari și alte descoperiri care ne-au schimbat viața aflați în episodul următordar și pe www.calendarstiintific.ro.

24 ianuarie 2022

24 ianuarie 1986 - A avut loc prima survolare a planetei Uranus, nava spatiala Voyager 2 trecând la 81.500 km de planetă.

25 ianuarie 1627 - S-a născut chimistul Robert Boyle, care a inventat testul de turnesol pentru acizi și baze.

26 ianuarie 1884 - S-a născut exploratorul Roy Chapman Andrews, care a descoperit multe fosile importante, inclusiv una de Velociraptor.

27 ianuarie 2014 - O analiză genetică a bărbatului european de acum 7000 de ani a dezvăluit că acesta avea piele și păr închise la culoare şi ochi albaştri, sugerând că pielea de culoare mai deschisă a evoluat mult mai târziu decât s-a crezut inițial.

28 ianuarie 2013 - O echipă de cercetători medicali americani a dezvoltat un plasture din polimer nedureros pielii, care poate fi folosit pentru a injecta vaccinuri ADN fără a folosi un ac convențional, și care crește eficiența inițială a vaccinului livrat.

29 ianuarie 1886 - Inginerul german Karl Benz a brevetat fabricarea primului automobil funcționabil din lume, alimentat cu benzină.

30 ianuarie 1957 - Doctorul C. Walton Lillehei a implantat cu succes unui pacient primul stimulator cardiac (pacemaker) portabil, cu baterii. Stimulatorul fusese creat de inginerul Earl E. Bakken.

21 ianuarie 2022

André Ampère

Din Calendarul Științific aflăm că în ianuarie 1775 s-a născut André-Marie Ampère, fizicianul care a inventat galvanometrul și a stabilit prima teorie a electromagnetismului, introducând noțiunile de electrostatică și electromagnetism.

Născut într-o familie prosperă, Ampère a beneficiat de acces la capodoperele Iluminismului francez și de o educație excelentă, oferită inclusiv de profesori particulari. Astfel, a studiat matematica, fizica, științele naturii, chimia, dar și filosofia sau muzica.

În 1803 a devenit profesor de matematică la liceul din Lyon, iar cinci ani mai târziu a preluat Catedra de Fizică experimentală la "Collège de France" și cea de Astronomie la Universitatea din Paris.

Pentru Ampère, matematica a constituit fundamentul științelor. Folosind cunoștințele acumulate deopotrivă în matematică și fizică, a stabilit expresia matematică a forței electrodinamice între două fire conductoare prin care trec curenți electrici. Aceasta a devenit una din legile de bază ale electrodinamicii.

Tot Ampère a introdus noțiunile de curent electric și tensiune electrică și a stabilit prima teorie a electromagnetismului. De asemenea, a inventat galvanometrul, aparatul cu care pot fi măsurate tensiunile electrice și curentul electric.

Deloc surprinzător, contribuțiile impresionante ale lui André Ampère în domeniul electromagnetismului au constituit un punct de plecare pentru cercetările altor oameni de știință, precum Maxwell, Ohm, Joule.

Despre alți oameni extraordinari și alte descoperiri care ne-au schimbat viața aflați în episodul următor

dar și pe www.calendarstiintific.ro.

17 decembrie 2021

17 ianuarie 1560 - S-a născut botanistul Gaspard Bauhin, care a introdus practica folosirii nomenclaturii binare, sistemul științific actual de denumire a speciilor.

18 ianuarie 2017 - Cercetătorii de la Harvard au dezvoltat un robot soft ce poate fi personalizat și care poate fi montat în jurul inimii pentru a o ajuta să bată, oferind un posibil nou tratament pentru pacienții cardiaci.

19 ianuarie 2017 - Cercetătorii de la Universitatea Northwestern au dezvoltat un sistem de inteligență artificială (IA) care a trecut un test standardizat de inteligență vizuală, atingând performanțe umane.

20 ianuarie 1775 - S-a născut Andre Ampere, fizicianul care a inventat galvanometrul și a stabilit prima teorie a electromagnetismului, introducând noțiunile de electrostatică și electromagnetism.

21 ianuarie 1799 - A fost introdusă metoda lui Edward Jenner de inoculare împotriva variolei, astfel începând utilizarea primului vaccin din lume.

22 ianuarie 1561 - S-a născut filosoful Francis Bacon, care a formulat principiile metodei științifice.

23 ianuarie 2020 - Cercetătorii de la Universitatea din Londra au anunțat prima replicare a unui tract vocal și simularea vocală a unei mumii egiptene (preotul Nesyamun).

14 ianuarie 2022

Lyceum-ul lui Aristotel

Din Calendarul Științific aflăm că pe 14 ianuarie 1997, oficialii greci au confirmat descoperirea la Atena a lyceum-ului înființat de Aristotel în urmă cu mai bine de 2000 de ani.

Descoperirea fusese făcută timpul săpăturilor pentru Muzeul de Artă Modernă din Atena, iar între timp situl arheologic a fost redeschis și poate fi vizitat de către public.

Lyceum-ul a fost înființat în anul 335 î.e.n. de Aristotel. Discipolii săi cercetau domenii destul de diverse, de la științe la filozofie, economie și politică. Arta era, de asemenea, o arie de interes foarte populară. Studenții își notau descoperirile în manuscrise și astfel s-a creat imensa colecție de materiale scrise a școlii, care, după standardele lumii antice, reprezenta una dintre primele mari biblioteci. În plus, multe dintre prelegerile de acolo au fost deschise publicului larg și au fost oferite gratuit.

Cu siguranță, Aristotel a avut un aport uriaș la dezvoltarea gândirii critice, a filosofie și a științelor, inclusiv prin activitatea desfășurată în cadrul Lyceum-ului pe care l-a fondat.

Despre alți oameni extraordinari și alte descoperiri care ne-au schimbat viața aflați în episodul următor

dar și pe www.calendarstiintific.ro.

10 ianuarie 2022

10 ianuarie 1906 - S-a născut matematicianul Grigore Constantin Moisil, considerat părintele informaticii românești.

11 ianuarie 1922 - Insulina a fost folosită pentru prima oară pentru a trata diabetul la un pacient uman, Leonard Thompson, în vârstă de 14 ani.

12 ianuarie 1907 - S-a născut inginerul Sergei Korolev, liderul echipei care a lansat Sputnik, primul satelit artificial al Pământului.

14 ianuarie 1997 - Grecia a confirmat descoperirea la Atena a lyceum-ului înființat de filozoful grec Aristotel în urmă cu peste 2500 de ani.

16 ianuarie 1932 - S-a născut specialista în zoologie Dian Fossey, cunoscută mai ales pentru studiile etologice întreprinse, timp de peste 18 ani, asupra unor grupuri de gorile.

17 decembrie 2021

Din Calendarul Științific aflăm că pe 17 decembrie 1903, la ora 10.30, frații Orville și Wilbur Wright au realizat, pentru prima dată în istorie, un zbor controlat, cu un aparat cu motor, mai greu decât aerul.

Aparatul a fost pilotat de Orville, în timp ce fratele său, Wilbur a monitorizat zborul de la sol. Durata acestui zbor istoric a fost de 12 secunde, timp în care a fost parcursă distanța de 37 metri, la o înălțime de circa 10 metri. Cei doi frați au mai efectuat alte trei încercări în aceeași zi, la fiecare dintre acestea fiind îmbunătățit atât timpul de zbor cât și distanța.

Conform propriilor mărturisiri, pasiunea lor pentru zbor a început în copilărie, când tatăl lor a venit dintr-o călătorie cu un cadou: un elicopter de jucărie. Frații s-au jucat cu elicopterul până s-a defectat, apoi au construit altul în loc. Și-au dat seama încă de pe atunci că le plăcea să se joace cu orice lucru mecanic și să investigheze modul în care funcționează. În adolescență au început să își construiască propriile mașinării, inclusiv un strung complicat și o mașină care plia ziarele. Mai târziu au construit propriul brand de biciclete și au deschis un magazin unde le vindeau.

Dar mereu se gândeau la zbor și cum ar putea construi o mașină care să stea în aer. Anul 1896 a adus trei evenimente aeronautice importante, care au rămas întipărite în mintea fraților, inclusiv zborul primului aparat de zbor fără om la bord, cu aripi fixe și motor cu aburi. Motivați și inspirați de realizările altor oameni pasionați de zbor, în acel an frații Wright au început să facă experimente mecanice și aeronautice. Au studiat tot ce au găsit legat de zbor și s-au folosit de cunoștințele lor de mecanică pentru a face teste după teste, în încercarea de a ridica un aparat de la sol.

Succesul a venit în decembrie 1903, când aparatul lor, Wright Flyer I, s-a ridicat de la sol și a zburat, asigurându-le astfel locul în istorie.

Despre alți oameni extraordinari și alte descoperiri care ne-au schimbat viața aflați în episodul următor

dar și pe www.calendarstiintific.ro.

13 decembrie 2021

13 decembrie 1920 - Albert Michelson și Francis Pease au măsurat diametrul stelei Betelgeuse. A fost prima măsuratoare a unei alte stele în afară de Soare.

14 decembrie 2017 - Medicii britanici au folosit o nouă formă de terapie genică pentru a trata hemofilia A, un defect genetic care duce la sângerare constantă.

15 decembrie 1612 - Simon Marius a făcut prima observație a galaxiei Andromeda printr-un telescop, descriind-o ca „asemănătoare flăcării unei lumânări văzute printr-un corn”.

16 decembrie 1954 - H. Tracy Hall a obținut pentru prima oară diamante sintetice, la laboratoarele de cercetare General Electric.

17 decembrie 1903 - Mecanicii americani Orville și Wilbur Wright au înregistrat primul zbor al unui avion, pe o distanță de aproximativ 40 de metri, în circa 12 secunde.

18 decembrie 1826 - G. N. Lewis a folosit pentru prima dată cuvântul „foton” pentru a descrie comportamentul corpuscular al luminii, într-un articol publicat în revista Nature.

19 decembrie 2013 - A fost lansat Gaia, telescopul spațial al Agenției Spațiale Europene (ESA).

10 decembrie 2021

10 decembrie 1815 - S-a născut Ada Lovelace, matematiciană engleză, considerată primul programator de calculator din lume.

11 decembrie 2019 - Oamenii de știință au raportat descoperirea artei rupestre in Indonezia. Având 44.000 de ani, aceasta este cea mai veche reprezentare narativă și cea mai veche lucrare de artă figurativă din lume.

12 decembrie 1927 - S-a născut inginerul american Robert Noyce, care a inventat circuitul integrat, adică microcipul.

6 decembrie 2021

6 decembrie 1877 - Thomas Edison a realizat prima înregistrare pe un cilindru de fonograf.

7 decembrie 1995 - Sonda Galileo a ajuns la Jupiter, după mai mult de 6 ani de la lansarea sa cu ajutorul navetei Atlantis.

8 decembrie 2018 - China a lansat Chang’e 4, prima misiune a umanității de a aseleniza o ambarcațiune robotizată în partea îndepărtată a Lunii. Câteva săptămâni mai târziu, aceasta a aselenizat cu succes.

9 decembrie 1906 - S-a născut inginerul american Grace Murray Hopper, care a inventat compilatorul, un dispozitiv care traducea cuvintele din limba engleză în codurile binare folosite de calculatoare.

29 noiembrie 2021

29 noiembrie 1849 - S-a născut John Fleming, inginer britanic, care a inventat prima componentă electronică, dioda cu vid.

30 noiembrie 1609 - Galileo Galilei a realizat prima hartă modernă a Lunii, după ce a observat neregularitățile discului lunar prin lunetă și a făcut un desen ce reflectă această descoperire.

1 decembrie - S-a născut chimistul Martin Heinrich Klaproth, care a descoperit uraniul. (1743)

2 decembrie - În Pădurea Amazoniană a fost descoperită o friză spectaculoasă care înfățișează oameni alături de animale din timpul ultimei epoci de gheață. Picturile rupestre realizate probabil cu aproximativ 11.800-12.600 de ani în urmă, arată cum cei mai vechi locuitori umani din zonă ar fi coexistat cu megafauna din epoca de gheață, cu imagini ce par a fi: leneși uriași, mastodonți, camelide și cai.2020

3 decembrie- Chirurgul sud-african Christiaan Barnard a efectuat cu succes primul transplant de inimă din istorie. (1967)

4decembrie - Nava americană Pioneer 10 a zburat pe lângă planeta Jupiter și a fotografiat atmosfera, alături de trei dintre sateliții săi, Europa, Ganymede și Callisto. A fost prima navetă spațială care a călătorit în afara sistemului solar. (1973)

5 decembrie - Cercetătorii de la Academia de Științe din California au raportat descoperirea a 71 de noi specii de plante și animale. (2019)

26 noiembrie 2021

Anders Celsius

Din Calendarul Științific aflăm că în noiembrie 1701, la Uppsala, în Suedia, se năștea Anders Celsius, unul dintre cei mai cunoscuți oameni de știință suedezi.

Provenea dintr-o familie de oameni dedicați științei - unul dintre bunici a fost matematician, iar celălalt era astronom. În plus, tatăl lui Anders a fost profesor de astronomie. Așa că nu e de mirare că încă din copilărie, Anders Celsius a fost talentat la matematică și pasionat de stele. Urmând tradiția familiei, a studiat astronomie la Universitatea Uppsala, unde ulterior a devenit profesor.

Începând din 1732, a lucrat la cele mai importante observatoare europene alături de cei mai cunoscuţi astronomi ai vremii. De asemenea, a contribuit la realizarea observatorului modern din Uppsala, pus în funcţiune în 1741.

A desfăşurat mai multe măsurători geografice și observaţii meteorologice Pentru observaţiile meteorologice a realizat termometrul Celsius, potrivit căruia stabilise că 0 este punctul de fierbere al apei şi 100 drept punctul de îngheţ. După moartea sa, în 1744, scala a fost inversată la forma prezentă.

A publicat mare parte din opera sa în publicaţiile Societăţii Regale de Ştiinţe din Uppsala, care este cea mai veche societate ştiinţifică suedeză.

Despre alți oameni excepționali și alte descoperiri care ne-au schimbat viața aflați în episodul următor dar și pewww.calendarstiintific.ro.

22 noiembrie 2021

22 noiembrie 2018 - 35 de gene care predispun oamenii la boli renale cronice au fost descoperite de oamenii de știință de la Universitatea din Manchester.

23 noiembrie 1964 - Dr. Michael E. DeBakey a efectuat cu succes prima operație de bypass coronarian.

24 noiembrie 1859 - Charles Darwin a publicat cartea ”Originea speciilor”. Aniversarea este uneori numită „Ziua evoluției”.

25 noiembrie 2019 - Oamenii de știință chinezi au raportat nașterea unor fete gemene, Lulu și Nana, primii copii din lume care au gene editate pentru a rezista virusului HIV.

26 noiembrie 1894 - S-a născut Norbert Wiener, matematician american considerat fondatorul ciberneticii ca o nouă știință.

27 noiembrie 1701 - S-a născut Anders Celsius, astronom suedez, care a inventat scara de temperatură Celsius.

28 noiembrie 1814 - Ziarul londonez The Times a devenit primul tipărit cu prese acționate cu ajutorul puterii aburului, deschizând astfel drumul spre o largă disponibilitate a ziarelor.

19 noiembrie 2021

O (foarte) scurtă istorie a anesteziei

Din Calendarul Științific aflăm că pe 19 noiembrie 1912 s-a născut medicul George Emil Palade, specialist în domeniul biologiei celulare şi laureat al premiului Nobel pentru fiziologie și medicină, pentru contribuțiile la înțelegerea structurii și organizării funcționale a celulei.

Părinții săi erau profesori, iar educația primită acasă l-a ajutat să capete un mare respect pentru cărți și școală. În anul 1930 a fost admis la Facultatea de Medicină a Universității din București şi, încă din primii ani de studenţie a manifestat un interes aparte pentru ştiinţele biomedicale, fără a fi atras de medicina clinică. Astfel că, încă din acei ani, a început să lucreze ca la laboratorul anatomie, unde a devenit pe rând, preparator, asistent şi şef de lucrări. În anul 1940, a obținut titlul de Doctor în Medicină, iar în anii războiului, a activat în Corpul Medical al Armatei Române.

După război, la îndemnul unor personalităţi medicale excepţionale, a plecat în Statele Unite și a fost angajat pe post de cercetător la Universitatea Rockefeller din New York. Acolo a realizat fixatorul care acum îi poartă numele, utilizarea lui conducând la o mai bună observare a structurilor celulare.

În 1952 l-a întâlnit pe Albert Claude, omul de știință care avea să-i devină mentor. Claude lucra la Rockefeller Institute for Medical Research și l-a invitat pe Palade să lucreze împreună cu el în departamentul de patologie celulară. Au urmat cei mai rodnici ani din viaţa lui George Emil Palade.

În 1974 dr. Palade a primit Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină, împreună cu Albert Claude și Christian de Duve „pentru descoperiri privind organizarea funcțională a celulei ce au avut un rol esențial în dezvoltarea biologiei celulare moderne”.

Despre alți oameni excepționali și alte descoperiri care ne-au schimbat viața aflați în episodul următor dar și pe www.calendarstiintific.ro.

15 noiiembrie 2021

15 noiembrie 1868 - S-a născut Emil Racoviță, biolog, membru al Academiei Române, fondatorul biospeologiei, explorator al Antarcticii.

16 noiembrie 1904 - John Ambrose Fleming a inventat primul tub electronic, o diodă termionică. (1904)

17 noiembrie 1749 - S-a născut Nicolas Appert, care a inventat metoda de păstrare a alimentelor mai mult timp prin închiderea ermetică a acestora în ambalaj.

18 noiembrie 2019 - Titan, cea mai mare lună a lui Saturn, a fost complet cartografiată pentru prima dată, folosind date din misiunea Cassini a NASA.

19 noiembrie 1912 - S-a născut George Emil Palade, cercetător în biologie celulară și laureat al premiului Nobel pentru medicină.

20 noiembrie 1979 - Este făcută prima transfuzie de sânge artificial, pacientul fiind un martor al lui Iehova care a refuzat sângele „adevărat” din cauza convingerilor sale religioase.

21 noiembrie 1846 - Oliver Wendell Holmes a inventat cuvântul anestezie într-o scrisoare adresată lui William Morton, chirurgul care a făcut prima demonstrație publică a efectului de suprimare a durerii al eterului.

12 noiembrie 2021

O (foarte) scurtă istorie a anesteziei

Din Calendarul Științific aflăm că pe 12 noiembrie 1847 medicul obstetrician Sir James Young Simpson a folosit pentru prima oară cloroformul ca anestezic într-o operație. Nu este primul care l-a folosit, dar lobby-ul lui intens a dus la adoptarea pe scară largă a folosirii anesteziei în medicină.

Încă din Antichitate, oamenii au căutat să diminueze durerile semenilor. Astfel, opiul era administrat în mod curent pacienților de către medicii greci și romani. De-a lungul anilor au fost testate și alte plante și substanțe care au atribute anestezice. Schimbările majore au început să apară la sfârșitul secolului al XVIII-lea, când chimistul Humphry Davy, pe atunci un modest preparator într-o farmacie, a descoperit întâmplător gazul ilariant. Observând că o inhalare suficient prelungită avea efecte anestezice, Davy a evidențiat posibilitatea de a-l folosi în timpul intervențiilor chirurgicale.

Însă aprobările nu au venit așa repede. Numeroși medici au întâmpinat critici și s-au lovit de refuzuri când au încercat să impună anestezia cu gaz ilariant, eterul sau protoxidul de azot. Abia începând cu 1846, William Morton a reușit să pună la punct anestezia cu eter, după ce o testase inclusiv pe el însuși. Însă cel care va da numele de anestezie acestui mod de insensibilitate a pacienților este un alt medic american, Oliver Holmes.

La scurtă vreme, eterul a fost înlocuit de cloroform. Obstetricianul scoțian James Young Simpson l-a folosit cu succes la nașteri, deși era atacat de creștinii fervenți, care îi aminteau de pasajul din Biblie despre pedepsirea Evei, cărei Dumnezeu i-a spus ”Vei naște în durere”. Simpson obișnuia să le răspundă cu un alt pasaj din Biblie, amintindu-le că, atunci când Dumnezeu i-a scos lui Adam o coastă pentru a crea femeia, a început prin a-l adormi profund, ca să-l scutească de durere. Argumentul se pare ca a convins-o pe regina Victoria, șefa Bisericii anglicane, din moment ce ea s-a lăsat anesteziată cu cloroform la toate nașterile.

Au urmat alte descoperiri și anestezia a devenit o disciplină de bază a medicinei. Orice act chirurgical, indiferent cât de inovator sau de minim invaziv ar fi, fără anestezie, ar fi o adevărată metodă de tortură pentru bolnav. În prezent, progresele în domeniu nu sunt legate de substanțe noi, ci de tehnici asociate (inhalare traheală, ventilație artificială), care contribuie la perfecționarea tehnicilor anestezice propriu-zise.

Despre alți oameni excepționali și alte descoperiri care ne-au schimbat viața aflați în episodul următor dar și pe www.calendarstiintific.ro.

8 noiembrie 1656 - S-a născut astronomul Edmond Halley, după care a fost numită Cometa Halley, care apare pe cer odată la 76 de ani.

9 noiembrie 1934 - S-a născut Carl Sagan, astronom, astrofizician și scriitor american, care a adus o mare contribuție la promovarea și popularizarea științei, inclusiv prin cunoscutul serial „Cosmos”.

10 noiembrie 1887 - S-a născut Elisa Leonida Zamfirescu, prima femeie acceptată ca studentă la Academia Regală Tehnică din Berlin și una dintre primele femei inginer din lume.

11 noiembrie 2016 - Cercetătorii de la Universitatea din Florida Centrală au prezentat o lucrare privind îmbrăcămintea solară dotată cu nanotehnologie.

12 noiembrie 1847 - Sir James Young Simpson a folosit pentru prima oară cloroformul ca anestezic într-o operație. Nu este primul care l-a folosit, dar lobby-ul lui intens a dus la adoptarea pe scară largă a folosirii anesteziei în medicină.

13 noiembrie 1971 - Nava spațială Mariner 9 a devenit primul satelit artificial al unei alte planete, când a intrat pe orbita lui Marte.

14 noiembrie 1666 - Samuel Pepys a descris în jurnalul său prima transfuzie de sânge documentată, realizată de medicul Richard Lower.

5 noiembrie 2021

Marie Curie și influența ei în lumea științei

Din Calendarul Științific aflăm că în noiembrie 1867 s-a născut Marie Curie, singura femeie laureată a Premiului Nobel de două ori, pentru domenii diferite: fizică și chimie.

Marie a avut o viață plină de greutăți, dar nu a renunțat la studiu. Născută în Polonia, într-o familie de condiție modestă, ea a trebui să înfrunte lipsa banilor, prejudecățile împotriva femeilor și lipsa oportunităților de studiu pentru femei. Toate acestea i-au întârziat studiul, dar nu l-au oprit. A făcut singură experimente, în timpul liber, pentru a se perfecționa. Întreaga viață și-a dedicat-o cercetării, iar ea este doar una dintre femeile cutezătoare care au deschis calea pentru generațiile următoare de specialiste în diverse domenii ale științei!

Probabil cea mai mare influență a avut-o asupra ficei sale, Irène Joliot-Curie, care a călcat pe urmele părinților, devenind o apreciată femeie de știință. Probabil cea mai remarcabilă realizare profesională a sa a fost descoperirea radioactivității artificiale, pentru care a primit premiul Nobel.

Influența Mariei Curie s-a făcut simțită și în România. Chimistă și fiziciană română Ștefania Mărăcineanu a urmat cursurile de radioactivitate ținute de Marie Curie la Institutul Radiului din Paris, iar ulterior a formulat teorii despre radioactivitate, radioactivitatea artificială și procedeul de declanșare artificială a ploii. Munca ei s-a bucura de recunoaștere la nivel internațional.

Despre alți oameni excepționali și alte descoperiri care ne-au schimbat viața aflați în episodul următor dar și pewww.calendarstiintific.ro.

1 noiembrie 2021

1 noiembrie2019 - Cercetătorii de la Rensselaer Polytechnic Institute demonstrează o modalitate de a imprima 3D pielea vie, completă cu vase de sânge, care ar putea fi utilizată pentru grefe mai naturale și mai precise.

2 noiembrie 1815 - S-a născut George Boole, matematician britanic, creatorul logicii matematice moderne.

3 noiembrie 1957 - Uniunea Sovietică a lansat Sputnik 2, purtând primul animal care a ajuns în spațiu, cățelușa Laika.

4 noiembrie 1890 - La Londra a fost inaugurat primul sistem de cale ferată subterană electrificată.

5 noiembrie 2015 - Pentru prima dată la nivel mondial, gene editate au fost folosite pentru a trata un caz ”incurabil” de leucemie, la o fată de un an.

6 noiembrie 1865 - S-a născut William Boog Leishman, medic englez care a descoperit vaccinul contra febrei tifoide.

7 noiembrie 1867 - S-a născut Marie Curie, chimistă și fiziciană, care a descoperit radiul și a inventat cuvântul „radioactivitate”.

28 octombrie 2021

Jonas Salk

Din Calendarul Științific aflăm că pe 28 octombrie 1914 s-a născut medicul Jonas Salk, care a dezvoltat primul vaccin sigur și eficient împotriva poliomielitei.

În copilărie, s-a distins la învățătură și a reușit să termine liceul la doar 15 ani, fiind apoi admis la facultate, unde a studiat nu doar medicina, ci și biochimia. Mai târziu s-a specializat în bacteriologie și virusologie. În 1939 a primit titlul de doctor în medicină, iar de-a lungul carierei și-a concentrat eforturile pe studierea epidemiilor și găsirea unor soluții globale. Prima realizare importantă a fost dezvoltarea, împreună cu Thomas Francis jr, a unui vaccin împotriva gripei, care a fost aplicat pe scara largă în bazele militare.

În 1947, Salk s-a hotărât să caute un institut unde să conducă un laborator propriu de cercetări. Astfel a ajuns în Pittsburgh, unde, după multe încercări, a reușit să dezvolte primul său vaccin activ contra virusului poliomielitei. A testat vaccinul pe sine însuși și pe membrii familiei sale, iar în 1955 acesta a fost aprobat pentru folosință la scară largă, dovedindu-se esențial pentru campania mondială de eradicare a poliomielitei.

Munca lui și întregul efort de descoperire a unui vaccin au fost finanțate de către public, prin March of Dimes, o campanie de donare neobișnuită, neegalată de atunci. Așa că Salk a simțit o mare datorie față de publicul larg și a vrut să comunice direct cu oamenii, lucru care nu prea se întâmpla la acea vreme. Dar Salk chiar credea în importanța comunicării științei către public. În plus, Salk nu a patentat niciodată vaccinul său, spunând mereu că rezultatul muncii lui aparținea omenirii.

Iar când a primit nenumărate laude și a devenit în ochii presei eroul luptei antipolio, Jonas Salk a fost foarte clar că vaccinul a fost rezultatul unui efort colectiv, iar munca lui s-a bazat pe munca altor cercetători.

Despre alți oameni excepționali și alte descoperiri care ne-au schimbat viața aflați în episodul următor dar și pe www.calendarstiintific.ro.

25 octombrie 2021

25 octombrie 1990 - Dr. Vaughn A. Starnes a efectuat primul transplat de plămân de la un donor viu.

26 octombrie 1994 - Andrew Wiles, matematician englez, a anunțat demonstrarea Marii Teoreme a lui Fermat.

27 octombrie 1904 - Philip Downing a inventat cutia poștală, care este în uz și astăzi.

28 octombrie 1914 - S-a născut medicul Jonas Salk, care a dezvoltat primul vaccin sigur și eficient împotriva poliomielitei.

29 octombrie 1958 - Dr. F. Mason Sones Jr., cardiolog pediatru la Clinica din Cleveland, a efectuat prima angiogramă coronariană.

30 octombrie 2018 - Oamenii de știință au anunțat reconstrucția virtuală în 3D, pentru prima dată, a unei cutii toracice de neanderthalian, ceea ce ne poate ajuta să înțelegem mai bine cum se mișca și cum respira. (2018)

31 octombrie 2019 - Cercetătorii de la KTH Royal Institute of Technology, Suedia, au dezvoltat o peliculă care se aplică celulelor solare și captează lumina infraroșie, putând crește eficiența conversiei energiei solare cu 10% sau mai mult.

21 octombrie 2021

Alfred Nobel

sursa: https://www.famousscientists.org/

Din Calendarul Științific aflăm că pe 21 octombrie 1833 s-a născut chimistul și inventatorul suedez Alfred Nobel, cunoscut mai ales pentru inventarea dinamitei și întemeierea fundației ce oferă anual faimoasele Premii Nobel.

Tatăl său era un reputat inventator al vremii, cu succes financiar, iar mama sa provenea dintr-o familie bogată, așa că tânărul Alfred a putut beneficia de o educație care nu era accesibilă oricui la acea vreme. La 17 ani de vorbea fluent patru limbi străine, dar primise educație și în științele exacte. După împlinirea vârstei de 18 ani, a călătorit și a studiat mult, în special chimia.

La 34 de ani, după multe teste și experimente, unele soldate cu victime, Alfred Nobel a reușit să creeze dinamita și a brevetat invenția pentru ea, dar și pentru un un detonator bazat pe aprinderea unui fitil. Invențiile sale au avut succes la nivel mondial, iar Nobel și-a deschis fabrici și laboratoare în peste 20 de țări, reușind să acumuleze o avere impresionantă.

De-a lungul anilor, a reușit să breveteze sute de invenții, printre care cauciucul sintetic, pielea artificială și mătasea sintetică. Totuși, Nobel continuă să fie asociat cu dinamita, pe care el o crease cu gândul că va ușura munca minerilor și să salveze vieți, în industria minieră și cea de construcții, dar care era utilizată mai mult în scopuri militare.

Astfel că în 1895, Alfred Nobel a anunțat public crearea premiului care-i va purta numele. În plus, el a hotărât ca toată averea sa să fie transformată într-un fond din care să fie răsplătite anual cele mai mari realizări în știință, precum și eforturile făcute pentru instalarea păcii pe planetă. Ulterior premiul a fost divizat pe domenii precum literatură, economie, fizică, chimie, medicină și pace.

Despre alți oameni și alte descoperiri care ne-au schimbat viața aflați în episodul următor dar și pe www.calendarstiintific.ro.

18 octombrie 2021

18 octombrie 2016 - Cercetătorii de la Universitatea din Warwick au descoperit locul fizic al depresiei în creierul uman.

19 octombrie 1943 - Cercetătorii de la Universitatea Rutgers au izolat streptomicina, primul antibiotic eficace împotriva tuberculozei.

20 octombrie 1906 - Lee DeForest, considerat unul dintre „părinții radioului”, a anunțat descoperirea tubului electronic cu trei elemente, cunoscut acum sub denumirea de „triodă”.

21 octombrie 1833 - S-a născut chimistul suedez Alfred Nobel, cunoscut mai ales pentru inventarea dinamitei și întemeierea fundației ce oferă anual faimoasele Premii Nobel.

22 octombrie 1981 - A fost inaugurat trenul de mare viteză de la Paris la Lyon, primul de acest fel din Europa.

23 octombrie 1977 - În Africa de Sud au fost găsite fosile vechi de 3,4 miliarde de ani.

24 octombrie 1851 - Astronomul William Lassel a descoperit Ariel și Umbriel, cel mai luminos și cel mai întunecat dintre sateliții planetei Uranus.

15 octombrie 2021

Alexandru Proca

Din Calendarul Științific aflăm că în octombrie 1897 s-a născut Alexandru Proca, omul de știință care a adus contribuții substanțiale la dezvoltarea fizicii teoretice în secolul XX.

Părinții săi puneau mare preț pe educație, așa că la terminarea liceului, tânărul Alexandru, deși urmase secția reală, excela și în alte domenii, vorbind fluent franceza, engleza și germana. S-a înscris Facultatea de Știinţe, dar din cauza începerii Primului Război Mondial, a urmat numai anul I, apoi a fost mobilizat și trimis pe front. La întoarcere, a reluat cursurile ca student și s-a făcut remarcat prin inteligența sa sclipitoare și vederea de ansamblu asupra fenomenelor tehnice.

Fiind atras de fizica teoretică, a plecat la Paris, unde a absolvit Facultatea de Științe de la Sorbonna, iar ulterior, în 1925, a fost angajat de Marie Curie ca cercetător la Institutul Radiumului. Activitatea sa și rezultatele obținute i-au adus un renume bun printre cercetători, așa că în 1934 a primit o bursă Rockefeller și a plecat la Copenhaga, unde și-a continuat activitatea sub îndrumarea lui Niels Bohr. Altfel spus, a ajuns în sfera celor mai mari fizicieni ai lumii de la vremea aceea.

Prin cercetările sale teoretice a stabilit o legătură între teoria electromagnetică şi cea cuantică a fotonului. Generalizând ecuaţiile lui Maxwell în vid, a elaborat ecuaţiile relativiste ale câmpului vectorial bosonic, care i-au adus consacrarea definitivă și au ajuns să fie cunoscute în lumea științifică sub numele de „Ecuațiile Proca”.

Despre alți oameni excepționali și alte descoperiri care ne-au schimbat viața aflați în episodul următor dar și pe www.calendarstiintific.ro.

11 octombrie 2021

11 octombrie 2018 - Cea mai rapidă cameră din lume, capabilă să capteze 10 trilioane de cadre pe secundă, a fost realizată de Institutul Național de la Cercetări Științifice din Quebec, Canada.

12 octombrie 1928 - Un plămân de fier, construit pentru a permite victimelor poliomielitei să respire în ciuda paraliziei mușchilor respiratori, a fost folosit pentru prima dată la spitalul pediatric din Boston, SUA.

13 octombrie 2016 - Folosind tehnici de imagini 3D pe fotografii realizate de Telescopul Hubble timp de 20 de ani, astronomii au estimat că există 2 trilioane de galaxii în universul observabil.

14 octombrie 1914 - S-a născut Raymond Davis Jr., fizicianul care a detectat neutrinii cosmici.

15 octombrie 2019 - OpenAI a prezentat o pereche de rețele neuronale antrenate să rezolve un Cub Rubik cu o mână robotică cu o mare dexteritate, asemănătoare celei umane.

16 octombrie 1897 - S-a născut Alexandru Proca, fizician român, care a elaborat teoria mezonică a forțelor nucleare și ecuațiile ce îi poartă numele, ecuațiile Proca.

17 octombrie 1956 - S-a născut Mae Jemison, fiziciană și astronaut, care a studiat efectele gravitației zero, la bordul navei Endeavour.

8 octombrie 2021 - Sistemul metric

Din Calendarul Științific aflăm că la finalul acestei săptămâni, adică pe 10 octombrie, sărbătorim data de naștere tradițională a sistemului metric de unități. Desigur, adoptarea unui sistem universal nu s-a făcut într-o singură zi, însă data aleasă pentru celebrare simbolizează baza 10 pe care este construit sistemul: este a 10-a zi a celei de-a 10-a luni.

Sistemul Metric a fost creat pentru a înlocui un veritabil haos în domeniul măsurărilor. Înainte de adoptarea lui se foloseau o mulţime de unităţi de măsură, cu denumiri şi valori foarte diferite, în funcţie de regiune, momentul istoric de referinţă, sau utilizator. Dezvoltarea economică a țărilor a adus cu sine creșterea schimburilor economice, care a evidențiat necesitatea unui sistem comun de unități de măsură, menit să simplifice calculele și să elimine eventualele erori de evaluare.

După multe cercetări și dezbateri, pornite de la o propunere făcută de abatele Charles Maurice de Talleyrand, Franța a devenit, în 1799, prima țară care a adoptat sistemul metric, urmată de Țările de Jos, în 1816.

În anul 1832, Carl Friedrich Gauss a aplicat sistemul metric în fizică, determinând câmpul magnetic terestru utilizând ca unităţi de măsură milimetrul, gramul şi secunda, sistem de unităţi cunoscut ca Sistemul lui Gauss.

La noi, în epoca feudală, a existat un sistem propriu de măsuri. Majoritatea măsurilor şi greutăţilor aveau aproximativ aceleaşi denumiri în cele trei Ţări Române, însă mărimea acestora era diferită de la o zonă la alta.

Abia în anul 1848 a apărut prima lucrare ştiinţifică românească dedicată sistemului de măsurători, scrisă de Gheorghe Asachi și denumită „Măsurile şi greutăţile româneşti şi moldoveneşti în comparaţie cu ale celorlalte neamuri”. Iar după Unirea Moldovei cu Ţara Românească, în 1864, domnitorul A.I. Cuza a semnat legea care introducea Sistemului Metric în România.

Despre alte descoperiri care ne-au schimbat viața aflați în episodul următor dar și pe www.calendarstiintific.ro.

4 octombrie 2021

4 octombrie 2018 - Cercetătorii de la Universitatea McMaster au anunțat dezvoltarea unei noi tehnologii, numită Simulator de planete, pentru a ajuta la studiul originii vieții pe planeta Pământ și nu numai.

5 octombrie 2016 - o echipă de cercetători a identificat că media maximă a vieții oamenilor este de 115 ani, cu o limită maximă absolută de 125 ani.

6 octombrie 2013 - Sub Antarctica au fost descoperite canale gigant, de până la 250 m înălțime, care se întind pe sute de kilometri. În viitor, acestea ar putea ajuta la modelarea stabilității stratului de gheață.

7 octombrie 1959 - Partea ascunsă a Lunii a fost fotografiată pentru prima dată, de naveta spațială rusească Luna 3.

8 octombrie 2019 - Cercetătorii de la Duke University Health System au identificat un mecanism pentru repararea cartilajelor la om, care ar putea permite regenerarea articulațiilor și eventual a membrelor întregi.

9 octombrie 1956 - Dr. Eugene B. Spitz a raportat Academiei Americane de Pediatrie construirea unei noi valve destinată să dreneze „apa care apasă pe creier” în cazurile de hidrocefalie.

10 octombrie 1796 - Data de naștere tradițională a sistemului metric de unități. Data a fost aleasă pentru a simboliza baza 10 pe care este construit sistemul: este a 10-a zi a celei de-a 10-a luni.

1 octombrie 2021

Scurtă istorie a NASA

Din Calendarul Științific aflăm că pe 1 octombrie 1958 NASA și-a început operațiunile. NASA, adică Agenția Spațială Americană, a fost fondată de președintele Dwight D. Eisenhower, în vederea explorării spațiale. Operațiunile științifice ale NASA sunt în principal de natură civilă, iar printre cele mai cunoscute misiuni spațiale se numără misiunile Apollo pe lună, Stația Internațională Spațială, sistemul de lansare a rachetelor Space Shuttle sau trimiterea robotului Curiosity pe Marte.Multe dintre realizările NASA se regăsesc în Calendarul Științific.

Dincolo de explorarea spațială, laboratoarele și sateliții agenției contribuie la analizarea și înțelegerea unor fenomene de pe Terra, precum degradarea stratului de ozon sau studierea efectelor evaporării sării din oceane asupra mediului înconjurător.

În 2017, NASA a început să lucreze la programul Artemis, care implică ajutorul companiilor de zbor spațial comercial și parteneri internaționali, cum ar fi Agenția Spațială Europeană ESA. Scopul acestui program este de a ateriza „prima femeie și următorul bărbat” pe Lună până în 2024. În plus, Artemis va fi primul pas către obiectivul pe termen lung de a stabili o prezență durabilă pe Lună, punând bazele companiilor private pentru a construi o economie lunară și, în cele din urmă, a trimite oameni pe Marte.

NASA este în continuare una dintre cele mai respectabile agenții din domeniu, iar informațiile obținute și furnizate publicului în urma misiunilor sale au dus la importante realizări științifice, utile umanității.

Despre alte descoperiri care ne-au schimbat viața aflați în episodul următor dar și pe www.calendarstiintific.ro.

27 septembrie 2021

27 septembrie 1905 - Albert Einstein a publicat studiul ”Depinde inerția unui corp de conținutul lui de energie?” , care conține celebra formulă a echivalenței masă-energie.

28 septembrie 1928 - Alexander Fleming a anunțat descoperirea penicilinei.

29 septembrie 1954 - A fost semnată convenția prin care s-a înființat Organizația Europeană pentru Cercetări Nucleare, CERN.

30 septembrie 2019 - O echipă de astronomi a creat prima hartă a norilor unei exoplanete, numită Kepler-7b.

1 octombrie 2019 - Scott S. Sheppard și echipa sa de la Carnegie Institution for Science au descoperit 20 de noi luni ale lui Saturn, ducând numărul total cunoscut la 82. Astfel, Saturn a depășit Jupiter la număr de sateliți naturali cunoscuți.

2 octombrie 1852 - S-a născut chimistul William Ramsay, care a descoperit argonul, kryptonul, neonul și xenonul.

3 octombrie 2013 - Folosind ingineria genetică, cercetătorii de la Universitatea din California, Los Angeles, au crescut producția de biocombustibili cu 50%.

22 septembrie 2021

Astăzi, 22 septembrie, se împlinesc 230 de ani de la nașterea fizicianului Michael Faraday, unul dintre cei mai remarcabili oameni de știință. Totuși, puțini știu că drumul său nu a fost de la început orientat către știință.

Copilăria şi adolescenţa lui Faraday au fost grele. Provenind dintr-o familie săracă, abia ştia să scrie şi să citească, iar la doar 13 ani, ca să ajute financiar familia, s-a angajat ca ucenic şi servitor fără plată în atelierul unui librar. Timp de opt ani a lucrat în subsolul librăriei și în tot acest timp a citit enorm, inclusiv Enciclopedia Britanică, de unde a învățat primele noţiuni de fizică. Ajutat de fratele său, a reuşit să plătească taxele pentru a frecventa un ciclu de conferinţe publice serale de fizică şi astronomie. Pe lângă asta, s-a străduit din răsputeri să-şi completeze cunoștințele pregătindu-se multilateral.

În 1813 Faraday a fost angajat, ca asistent chimist, într-un laborator de fizică şi chimie. Acolo trebuia să cunoască aparatele, să preîntâmpine şi să remedieze eventualele defecţiuni, dar lua parte și la experimentele pe care le făcea şeful său direct, renumitul Humphry Davy, căruia, în scurt timp, i-a devenit indispensabil. În 1825, roadele valoroase ale muncii sale au fost remarcate și a preluat conducerea laboratorului. În anii următori, realizările lui Faraday au fost strălucite, printre cele mai mari descoperiri făcute de el numărându-se inducţia electromagnetică, legile electrolizei, autoinducţia sau liniile de forţă electrice.

Despre alți oameni extraordinari și alte descoperiri care ne-au schimbat viața aflați în episodul următor dar și pe www.calendarstiintific.ro.

20 septembrie 2021

20 septembrie 2018 - Cercetătorii de la Spitalul pentru Copii din Cincinnati au prezentat primul țesut esofagian uman dezvoltat în întregime din celulele stem pluripotente.

21 septembrie 2001 - Sonda Deep Space 1 a ajuns la doar 2,200 km depărtare de cometa Borrelly.

22 septembrie 1791 - S-a născut Michael Faraday, fizician și chimist, care a construit primul motor electric, primul generator și primul transformator.

23 septembrie 1846 - Astronomul Johann Gottfried Galle a localizat planeta Neptun după doar o oră de căutări, confirmând orbita calculată de Urbain Jean Joseph Le Verrier.

24 septembrie 1998 - O echipă internațională de chirurgi din Lyon a reușit primul transplant mondial de mână.

25 septembrie 2013 - La București a început prima ediție a Festivalului Științelor – Bucharest Science Festival. Ediția din acest an începe miercuri și va continua până duminică, cuprinzând numeroase evenimente care se vor derula atât fizic cât și online.

26 septembrie 2018 - Un nou raport arată că compușii din fosfor, componente cheie pentru viață, au apărut în spațiul interstelar și apoi au fost distribuiți în spațiul exterior, inclusiv pe Pământul timpuriu.

Ascultă Radio România Cultural Live

Ştiinţa 360: Calendarul ştiinţific cu Monica Belitoiu

POLITEHNICA București începe o nouă ediție PoliFest - un festival de explorare a oportunităților educaționale și profesionale | PODCAST

Aurelian Isar: „Acum suntem martorii celei de-a doua revoluții științifice cuantice, în care rolul principal îl reprezintă tehnologiile cuantice” | PODCAST

Ovidiu Iosif: „Prefer să fiu alarmă de incendiu și nu pompier” | PODCAST

Gabriel Tatu Chițoiu: „Orice copil care se gândește la un sport de performanță trebuie testat și monitorizat electrocardiografic” | PODCAST

Ligia Bărbării: „Fiecare persoană are un profil ADN unic!” | PODCAST

Valentin Brabete, președintele Asociației Naționale a Hemofilicilor din România: “Copilăria am trăit-o foarte mult acasă, de multe ori în pat, sub semnul lui "nu ai voie să"…” | PODCAST

HIV, pandemia tăcută de lângă noi - Dr. Adrian Abagiu: «Drogurile de astăzi ne ”prăjesc” creierul!»

Raportul de gardă: Folosirea dominantă a mâinii stângi, asociată cu variante genetice rare. Cum influențează riscul de boli neurologice? | PODCAST

Ascultă live

Ascultă Radio România Cultural Live

Ştiinţa 360: Calendarul ştiinţific cu Monica Belitoiu

POLITEHNICA București începe o nouă ediție PoliFest - un festival de explorare a oportunităților educaționale și profesionale | PODCAST

Aurelian Isar: „Acum suntem martorii celei de-a doua revoluții științifice cuantice, în care rolul principal îl reprezintă tehnologiile cuantice” | PODCAST

Ovidiu Iosif: „Prefer să fiu alarmă de incendiu și nu pompier” | PODCAST

Gabriel Tatu Chițoiu: „Orice copil care se gândește la un sport de performanță trebuie testat și monitorizat electrocardiografic” | PODCAST

Ligia Bărbării: „Fiecare persoană are un profil ADN unic!” | PODCAST

Valentin Brabete, președintele Asociației Naționale a Hemofilicilor din România: “Copilăria am trăit-o foarte mult acasă, de multe ori în pat, sub semnul lui "nu ai voie să"…” | PODCAST

HIV, pandemia tăcută de lângă noi - Dr. Adrian Abagiu: «Drogurile de astăzi ne ”prăjesc” creierul!»

Raportul de gardă: Folosirea dominantă a mâinii stângi, asociată cu variante genetice rare. Cum influențează riscul de boli neurologice? | PODCAST

Ascultă live

Contul meu

Caută