Daniel Funeriu: „Descoperirile premiate anul acesta cu premiul Nobel pentru chimie sunt dintr-un „domeniu care a cunoscut o dezvoltare spectaculoasă în ultimele decenii”

Premiul Nobel pentru Chimie din 2025 a fost acordat cercetătorilor Susumu Kitagawa, Richard Robson și Omar Yaghi pentru „descoperiri privind structurile metal-organice” (https://www.nobelprize.org/prizes/chemistry/2025/press-release/), un domeniu care a cunoscut o dezvoltare spectaculoasă în ultimele decenii.

Despre semnificația acestui premiu și despre aplicațiile acestor structuri a vorbit, la emisiunea Știința 360, Daniel Funeriu, doctor în chimie, ministru al educației și cercetării între 2009 - 2012.

„E un domeniu pe care l-am urmărit foarte îndeaproape, pentru că s-a dezvoltat exploziv din anii ’90 încoace. Și, sincer să fiu, ne așteptam de mai mulți ani ca MOF-urile — așa cum le numim noi chimiștii — să primească acest premiu Nobel la un moment dat”, spune Daniel Funeriu.

Structurile metal-organice (MOF – metal-organic frameworks) pot fi imaginate ca niște „schelete” moleculare tridimensionale, alcătuite din ioni metalici legați prin molecule organice sintetizate în laborator.

„Cu toții vedem când mergem pe stradă, scheletele unor blocuri în construcție. Ei bine, să ne imaginăm că, într-un astfel de schelet, la nivel molecular, în fiecare intersecție a unor structuri este câte un ion metalic, iar fiecare stâlp e construit dintr-o moleculă organică. Astfel se creează camere moleculare, a căror dimensiune poate, evident, să fie determinată de lungimea fiecărui stâlp, fiecare grinzi care o constituie, deci lungimea părții organice a acestei construcții.

(...) În urma muncii celor trei, Kitagawa, Robson și Yaghi, cercetătorii reușesc astăzi să fabrice astfel de camere moleculare de dimensiune și forma dorite”, dimensiune și formă ce pot fi controlate cu precizie.

Unul dintre aspectele spectaculoase ale acestor structuri este suprafața internă extrem de mare raportată la volumul ocupat, o proprietate care le face utile în procese catalitice și în aplicații chimice cu eficiență ridicată.

MOF-urile au numeroase potențiale aplicații, de la stocarea gazelor și filtrare, până la livrarea controlată a medicamentelor. „Să ne imaginăm un material solid de dimensiuni foarte mici care este îmbibat cu substanțe active din punct de vedere farmaceutic... poate să înglobeze o cantitate mare de produs și să-l livreze cu o anumită viteză, nu tot ”dintr-un foc”.

Pe larg despre premiul Nobel pentru chimie din acest an - în interviul acordat emisiunii Știința 360, realizatoare Corina Negrea.