Ciclonul Barbara – „furtuna perfectă” explicată de un specialist

Ciclonul Barbara care traversează România nu este doar un fenomen meteo intens, ci rezultatul unei „combinații perfecte” între o Mediterană neobișnuit de caldă și condiții atmosferice ideale.

„Este furtuna perfectă — o configurație care stoarce la maxim tot ce se poate din acest ciclon”, spune Bogdan Antonescu, specialist în fenomene meteo extreme, lector la Facultatea de Fizică a Universității din București și cercetător la Institutul Naţional de Cercetare - Dezvoltare pentru Fizica Pământului de la Măgurele în interviul acordat pentru emisiunea Știința 360.

Ciclonii „sunt zone cu presiune scăzută în atmosferă. Zonele acestea tind să fie asociate cu precipitații sau intensificarea vântului.”

Ciclonii extratropicali, categorie din care face parte și ciclonul Barbara, deși obișnuiți la latitudinile noastre, primesc nume oficiale doar atunci când ating un anumit nivel de intensitate.

„Este un fenomen obișnuit, numai că de data aceasta a primit un nume pentru că este un ciclon foarte intens. Aș putea să zic că este „​furtuna perfectă”.

Marea Mediterană pare să fie „motorul „furtunii perfecte””.

Unul dintre factorii esențiali care au contribuit la intensitatea ciclonului Barbara este temperatura neobișnuit de ridicată a Mării Mediterane în ultimele săptămâni.

„Marea Mediterană a avut în ultimele săptămâni ceea ce se numește un val de căldură marin. A existat o evaporare mai mare, mai mulți vapori de apă în atmosferă, iar aceștia au devenit combustibil pentru ciclon.”

Această combinație de umiditate crescută și dinamica atmosferică favorabilă a creat condițiile ideale pentru un episod meteo intens, cu acumulări masive de precipitații în Dobrogea.

„Mișcarea aerului a fost perfectă astfel încât ”să stoarcă la maxim” tot ce se poate din acest ciclon și să producă cantități mari de precipitații”, spune Bogdan Antonescu.

Deși percepția publicului este adesea că avertizările meteo sunt uneori „exagerate”, în realitate, precizia prognozelor pentru astfel de fenomene a crescut semnificativ.

„Putem să anticipăm mult mai bine un astfel de eveniment decât făceam acum 20 de ani. Avem mult mai multe observații, simulările atmosferice sunt mult mai bune și atunci și prognozele devin din ce în ce mai precise.”

Sistemele moderne de avertizare, precum RO-ALERT, joacă un rol esențial în limitarea efectelor asupra populației.

„Nu e suficient să spui Cod roșu! Important este să-i spui omului ce trebuie să facă. Trecem de la prognoze bazate pe cifre la unele centrate pe acțiune, care reduc impactul acestor fenomene.”

Cicloni precum Barbara se formează în bazinul Mării Mediterane și se deplasează către nord-est, iar lanțul carpatic, în cazul țării noastre, nu influențează decisiv traiectoria lor.

„Nu are legătură cu munții Carpați, ci mai degrabă cu modul în care curge aerul în atmosferă. Traiectoria este în general dinspre Mediterană către Nord-Est.”

Dar „e posibil ca astfel de evenimente să aibă din ce în ce mai multe precipitații, pentru că în general crește temperatura în atmosferă și poți să ai mai mulți vapori de apă. Astfel de episoade pot fi amplificate de schimbările climatice”. Pe termen lung, creșterea temperaturilor globale ar putea face astfel de evenimente tot mai frecvente și mai severe.

Ciclonul Barbara nu este doar un fenomen meteorologic spectaculos, ci și un test de reacție colectivă: cât de bine reușim să anticipăm, să comunicăm și să ne adaptăm la realitățile climatice în schimbare, pentru că, spune Bogdan antonescu, „trecem de la a da simple cifre, la a spune oamenilor ce nu trebuie să facă. Asta reduce impactul și salvează vieți.”

▶️ Apasă play pentru a asculta interviul integral! Realizatoare: Corina Negrea.