Cinemacitit: dialoguri cinematografice și literare la Muzeul Național al Literaturii Române
13 Decembrie 2018, 13:17
”Vulpe vânător” – de la filmul lui Stere Gulea, la romanul scris de Herta Müller
Joi, 20 decembrie, de la ora 18,00, la Muzeul Național al Literaturii Române din strada Nicolae Creţulescu 8, va fi proiectat lungmetrajul Vulpe vânător. Proiecţia inclusă în programul CINEMACITIT va fi urmată de un dialog între regizorul Stere Gulea, actrița Oana Pellea și scriitoarea Svetlana Cârstean.
FB Event: https://www.facebook.com/events/2026012554151352/
”Înainte să fie romanul („Încă de pe atunci vulpea era vânătorul”, de Herta Müller), a fost filmul. Invers decât cursul normal. Eu am primit un scenariu de la Lucian Pintilie, la care ajunsese. Scenariul era scris de Herta Müller şi de prietenul ei, care era dramaturg. Textul era în română. Filmul este o coproducţie româno-germană. A fost ceva oarecum pe neaşteptate, pe nepusă masă.”, spunea în 2015 regizorul Stere Gulea într-un interviu pentru Ziarul Metropolis.
”Vulpe vânător” este regizat de Stere Gulea în 1991 și lansat în 1993, după un scenariu scris de Herta Müller, în colaborare cu Harry Merkle. Evenimentele prezentate în film sunt premergătoare revoltei timișorenilor din decembrie 1989. Irina (Oana Pellea), o tânără profesoară, fire neconformistă și independentă, intră în atenția organelor Securității statului comunist român, care, în scopul de a o intimida, folosește un întreg arsenal de presiuni psihologice. Însă euforia provocată eroinei de căderea cuplului dictatorial este, din păcate, de scurtă durată: Irina descoperă foarte curând că nu a scăpat de urmăritori…
Unul dintre primele și puținele filme care prezintă viața din luna decembrie a anului 1989, ”Vulpe vânător” a fost premiat în 1993 de către UCIN pentru regie, imagine, sunet și interpretare feminină (Oana Pellea).
"Încă de pe atunci vulpea era vânătorul", romanul scris de Herta Müller și apărut în România în traducerea Norei Iuga a fost publicat în Germania, în 1992 și ”este probabil cartea cea mai românească a acestei mari autoare de limbă germană.“ (Ernest Wichner).
Stere Gulea, unul dintre cei mai importanţi cineaşti români, s-a născut la Constanţa.A absolvit Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică "Ion Luca Caragiale. A fost profesor la Academia de Teatru şi Film între 1990-2015, iar între 1990-1996 a fost şi decan al Facultăţii de Cinema din cadrul ATF. Filmul său de debut, "Apa ca un bivol negru", este realizat în echipă cu Dan Piţa, Mircea Veroiu, Iosif Demian și Dinu Tănase. Filmografia lui Stere Gulea cuprinde și titlurile: "Iarba verde de acasă" (1978), "Castelul din Carpaţi" (1981), "Ochi de urs" (1982), "Moromeţii" (1987), "Piaţa Universităţii - România" (1991), "Stare de fapt" (1995) și "Moromeţii 2" (2018).
Oana Pellea a absolvit Academia de Teatru și Film în 1984, clasa profesoarei Sanda Manu. În perioada 1984-1987 a fost actriță la Teatrul din Piatra Neamț. Între 1987 și 1999 a jucat la Teatrul Bulandra din București. Ca actriță de film, a fost distribuită în 20 de roluri în producții regizate de Alexandru Tatos, Dan Pița, Stere Gulea, Bogdan Dreyer. În 2006 joacă în producția Universal Pictures ”Children of Men”, regia Alfonso Cuarón, film nominalizat la trei categorii de Premiu Oscar. Pentru activitatea ei teatrală, cuprinzând peste 30 de roluri principale, a obținut numeroase premii.
Svetlana Cârstean este poetă și traducătoare. A debutat în 1994, în cadrul volumului colectiv Tablou de familie, alături de T.O. Bobe, Răzvan Rădulescu, Mihai Ignat, Sorin Gherguț și Cezar Paul-Bădescu. Volumul de debut individual, ”Floarea de menghină”, a apărut în 2008, iar în 2013 a fost publicat în Suedia. Poemele sale au fost traduse în numeroase limbi. A lansat în 2015 volumul ”Gravitație”. În aprilie 2016, volumul ”Trado”, scris împreună cu Athena Farrokhzad, a fost lansat în Suedia.
Ce a fost la început, filmul sau romanul? Cum se face trecerea de la carte la camera de filmat? Dar de la meseria de scriitor la cea de regizor?
Iată câteva întrebări la care se va răspunde într-o serie de întâlniri intitulate CINEMACITIT care își propun să medieze dialogul cineastului cu opera literară şi să readucă în atenţia publicului ecranizările unor texte de referinţă din literatura română.
CINEMACITIT este susținut de Muzeul Național al Literaturii Române. Programul cuprinde proiecţii de film românesc urmate de un dialog între regizor/scenarist/actor şi o personalitate literară din România. Filmele prezentate reprezintă ecranizări remarcabile ale unor texte de referinţă din literatura română, dar şi producţii recente premiate la mari festivaluri internaţionale sau adaptări libere după romane autohtone.
