Dimitrie Cantemir - Legendă și adevăr. Istoria cărturarului - Celebrarea vieții și operei cărturarului, la Teatrul Național Radiofonic

Teatrul Național Radiofonic prezintă în premieră absolută, marți, 12 decembrie 2023, la Radio România Cultural, două spectacole-document care vorbesc despre viața și opera istoricului, filosofului, scriitorului, Dimitrie Cantemir – gânditor de talie europeană, a cărui operă se poate înscrie în tezaurul culturii universale.

De la ora 19.00 – Dimitrie Cantemir – Legendă și adevăr. Scenariu de Raisa Radu. Adaptarea radiofonică: Magda Duțu și Ion-Costin Manoliu. Regia artistică: Maria Agnesa Pușcașu. În distribuție: Mircea Constantinescu, Daniel Tudorică, Adrian Păduraru, Damian Victor Oancea, Marcelo Cobzariu, Pătru Gavril, Tache Florescu, Annemary Ziegler, Cristina Constantinescu, Eduard Adam, Alexandru Nedelcu, Remus Stănescu, Teofil Memelis, Ion-Costin Manoliu. Regia de montaj: Florin Bădic. Regia de studio: Milica Creiniceanu. Regia muzicală: Luiza Mateescu. Regia tehnică: ing. Mirela Georgescu. Redactor: Ion-Costin Manoliu. Coordonator de proiect: Magda Duțu.

De la ora 20.00 – Dimitrie Cantemir – Istoria cărturarului. Scenariu de Raisa Radu. Adaptarea radiofonică: Magda Duțu și Ion-Costin Manoliu. Regia artistică: Maria Agnesa Pușcașu. În distribuție: Mircea Constantinescu, Daniel Tudorică, Adrian Păduraru, Damian Victor Oancea, Marcelo Cobzariu, Pătru Gavril, Tache Florescu, Annemary Ziegler, Cristina Constantinescu, Eduard Adam, Alexandru Nedelcu, Remus Stănescu, Teofil Memelis, Magda Duțu, Ion-Costin Manoliu. Regia de montaj: Florin Bădic. Regia de studio: Milica Creiniceanu. Regia muzicală: Luiza Mateescu. Regia tehnică: ing. Mirela Georgescu. Redactor: Ion-Costin Manoliu. Coordonator de proiect: Magda Duțu.

Cele două scenarii după care s-au realizat spectacolele sunt alcătuite de prof. univ. dr. Raisa Radu, în urma unei ample documentări, care include următoarele lucrări: Dan Bădărău – Filosofia lui Dimitrie Cantemir, Teodor Burada – Scrierile muzicale ale lui Dimitrie Cantemir, Dimitrie Cantemir – Divanul sau Gâlceava Înțeleptului cu Lumea, Dimitrie Cantemir – Istoria Ieroglifică, Dimitrie Cantemir – Descrierea Moldovei, Dimitrie Cantemir – Scrisoarea Principelui Dimitrie Cantemir către Contele Golovkin, Dimitrie Cantemir – Historia creșterilor și a descreșterilor Curții Otomanice, Ion Neculce – Letopisețul Țării Moldovei, Sever Zotta – Despre neamul Cantemireștilor.

În primul scenariu, este prezentată viața lui Dimitrie Cantemir la Constantinopol, unde a studiat și a cunoscut oameni politici turci și diplomați din țările europene, unde și-a format o vastă cultură, a scris câteva cărți filosofico-religioase, a creat și un tratat de muzică turcească. Este prezentat și războiul ruso-turc, la care a participat și oastea din Moldova, iar partea finală a scenariului se referă la contribuția lui Dimitrie Cantemir la campania persană din 1722-1723.

În al doilea scenariu, Antioh Cantemir, fiul cel mic al lui Dimitrie Cantemir, se ocupă de promovarea, în Europa vestică, a operei fundamentale a tatălui său „Istoria creșterilor și a descreșterilor Curții Otomanice”, lucrare care a cunoscut, în prima jumătate a secolului al XVIII-lea, trei traduceri – în engleză, în franceză și în germană. Prin aceste traduceri, cartea a intrat în Republica Literelor și și-a început drumul în lume.

Prima traducere a fost cea în engleză, realizată, în anul 1734, de către Nicolas Tindal, după manuscrisul în limba latină pe care i l-a dat Antioh Cantemir. La sfârșitul cărții, Nicolas Tindal a scris un studiu „Viața Prințului Cantemir”, enumerând și operele importante ale marelui istoric. Traducerea în franceză, din anul 1743, chiar dacă nu a fost impecabilă, s-a bucurat de succes.

Imediat după apariția în librării, un recenzent s-a exprimat elogios la adresa lui Dimitrie Cantemir: „Autorul este un savant judicios, imparțial, nu poate fi niciodată bănuit de ură. Faptele povestite sunt scoase din izvoarele cele mai sigure și mai autentice. El așează faptele cu metodă, expune cu exactitate, povestește în chip clar. Dezvoltă acțiunea, îi zugrăvește pe actori, nu caută să înfrumusețeze subiectul pentru a-i distra pe cititori, nu râvnește alt merit decât de a spune adevărul și de a-l face înțeles.”.

Traducătorul german Johann Lorenz Schmidt scria, în 1745, despre această carte că are o valoare intrinsecă atât de mare, încât este demnă de a fi tradusă și publicată în limba germană. „Dimitrie Cantemir îndeplinea toate condițiile pentru a scrie o astfel de istorie”, spunea J.L. Schmidt. „EL cunoștea limbile în care erau scrise izvoarele documentare referitoare la acest imperiu. Faptul că a trăit mulți ani la Constantinopol l-a ajutat să descifreze istoria acestui popor, să cunoască bărbați de stat și învățați ai turcilor, să converseze cu ei și astfel să afle multe date secrete. A cunoscut și natura umană turcă. Cantemir știe să fie nepărtinitor și, când este cazul, laudă virtuțile turcilor. Ce putem aștepta mai mult de la probitatea unui istoric?”

Traducerea în limba română a fost făcută, în anul 1876, de către Iosif Hodoș, după ediția germană. Academicianul Virgil Cândea a descoperit manuscrisul în limba latină al operei lui Dimitrie Cantemir, la Houghton Library de la Harvard, iar traducerea după această scriere originală, a fost făcută de distinsul filolog, elenist și latinist, Dan Slușanschi.

Adaptarea radiofonică a celor două scenarii, cu titlurile DIMITRIE CANTEMIR – Legendă și adevăr și DIMITRIE CANTEMIR – Istoria cărturarului, conferă suportul dramaturgic adecvat pentru construcția radiofonică și este realizată de Magda Duțu și Ion-Costin Manoliu.

Regia artistică este semnată de Maria Agnesa Pușcașu, o colaboratoare a Teatrului Național Radiofonic pentru acest gen de spectacole, dedicate unor personalități precum: Familia Chrissoveloni, Monseniorul Vladimir Ghika, Papa Ioan Paul al II-lea, Dora d’Istria. Spectacole pe care le-a realizat cu aceeași echipă de creație, ca și în cazul spectacolelor dedicate lui Dimitrie Cantemir: Luiza Mateescu – regizor muzical, Mirela Georgescu – ing. regizor tehnic, Milica Creiniceanu – regizor de studio, Ion-Costin Manoliu – redactor, Magda Duțu – coordonator de proiect.

Distribuția alcătuită de regizoarea Maria Agnesa Pușcașu, împreună cu echipa de creație, îl are în rolul titular pe actorul Mircea Constantinescu. În celelalte roluri: Antioh Cantemir – Daniel Tudorică, Petru cel Mare – Adrian Păduraru, Nicolas Tindal – Damian Victor Oancea, Toma Cantacuzino – Marcelo Cobzariu, Contele Golovkin – Pătru Gavril, Voltaire – Eduard Adam, Ion Neculce – Tache Florescu, Marchiza de Monconseil – Annemary Ziegler, Anastasia Ivanovna – Cristina Constantinescu, Abatele Antonio de Guasco – Alexandru Nedelcu, Tasti Ogli Sinik Mehmed – Remus Stănescu, Bardaci Mehmed Celebi – Teofil Memelis (debut la Teatrul Național Radiofonic).