Ascultă Radio România Cultural Live

Sesiunea Științifică de Toamnă Academiei Oamenilor de Știință din România — manifestare academică de anvergură sub egida creativității și inovării

27 Septembrie 2016, 19:33

În perioada 22-24 septembrie 2016, s-a desfășurat, la Durău (jud. Neamț), Sesiunea Științifică de Toamnă a Academiei Oamenilor de Știință din România. Sesiunea, derulată sub genericul 'Știință, Cunoaștere, Creativitate, Spiritualitate', a fost structurată în următoarele secțiuni: Științe exacte; Științe inginerești (tehnice); Biologie, Ecologie și Științe medicale; Istorie, Cultură. Civilizație; Filozofie, Psihologie, Teologie; Științe economie juridice și sociologice.

Sesiunea Plenară a manifestării, moderată de prof. univ. dr. ing. Adrian Badea, președintele AOSR, prof. univ. dr. Doru-Sabin Delion, vicepreședinte AOSR, și prof. univ. dr. Gogu Ghiorghiță, președintele Filialei Piatra-Neamț a AOSR, a cuprins următoarele comunicări: Gândirea strategică, Prof. univ. dr. Constantin Brătianu, Educație și cercetare în Ungaria și la Universitatea Central Europeană din Budapesta, Prof. univ. dr. Gheorghe Moroșanu, De la economia naturii la dezvoltarea durabilă, Academician Ion Dediu, Propuneri pentru proiectul de țară privind dezvoltarea României, Dr. Ec. Florea DUMITRESCU, Dr. Ec. Marius BĂCESCU, Antropologia culturală și metapsihologică, fundament al cercetărilor comportamentale și sociologice, Acad. Prof. DHC. Dr. Mircea Ifrim, Acad. Prof. DHC. Dr. Aurel Ardelean, Prof. univ. dr. Coralia Cotoraci, Știință, cunoaștere, creativitate, spiritualitate: fundamentele operei savantului român Petre Brânzei, Prof. Habil. DHC. CS 1. Dr. Sorin Riga, Prof. Habil. DrHC. CS 1. Dr. Dan Riga, Acad. Prof. Dr. Leon Dănăilă, General (ret.) Prof. univ. dr. Vasile Cândea, Ernst Haeckel despre arta naturii. Sunt frumusețea și inteligența atribute ale materiei?, Prof. univ. dr. Gheorghe Mustață, Schiță de portret a unui om care a 'sfințit' locul — Dr. Costache Andone, Prof. univ. dr. Gogu Ghiorghiță.

În secțiunile Sesiunii științifice s-au înscris 143 de lucrări, majoritatea acestora fiind prezentate conform programului. Comunicările științifice au acoperit o arie tematică largă, în cadrul domeniilor fundamentale ale cercetării și ale cunoașterii, dar și în abordări inter—și transdisciplinare.

Între acestea, s-au numărat:

Autovalori ale operatorului cu o condiție la limită de tip Robin, Dr. Tihomir GYULOV, Prof. Gheorghe MOROȘANU,

Probleme de punct fix și de punct fix cuplat în spații b-metrice, Prof.dr. Adrian PETRUȘEL, Conf.dr. Gabriela PETRUȘEL, Prof.dr. Jen-Chih YAO,

Metode de dualitate în aproximarea unor ecuații diferențiale, CS1 dr. Dan TIBA (Științe exacte);

Învățământul științelor biologice la Universitatea românească din Cluj după Marea Unire din 1918, Conf. dr. biol. Ana P. FABIAN, Dr. biol. Alexandru Ș. BOLOGA,

Criza refugiaților: sfârșitul multiculturalismului?, Prof.univ.dr. Aurel PAPARI, Prof.univ.dr. Andra SECELEANU,

Cognocivilizația și posibilele ei provocări, General de brigadă (ret.) CS I dr. Gheorghe VĂDUVA (Civilizație);

Sisteme autonome telecomandate pentru detecția amenințărilor CBRNE, General (r) Prof. univ. dr. Teodor FRUNZETI, CS I dr. ing., Liviu COȘEREANU, CS II dr. ing., Tiberius TOMOIAGĂ, CS III dr. ing., Gabriel EPURE,

Investigarea terenului de fundare, Prof. univ. dHC.dr. ing. Anghel STANCIU, Prof.univ.dr.ing. Irina Lungu, Șef lucr.dr.ing. Iancu-Bogdan Teodoru, Șef lucr.dr.ing. Mircea Aniculăesi, asist.dr.ing. Florin Bejan (Științe inginerești);

Antecedentele infecțioase explică apariția enterocolitei acute cu Clostridium difficile la pacientul urologic?, Conf.dr. Catalin PRICOP, Prof.dr. Dan MISCHIANU,

Apa — molecula vieții, evoluției și longevității, CS 3, Ing. chim. Auditor și evaluator de mediu Lucreția Eugenia BREZEANU, Prof. habil. DrHC. Dan RIGA,

Implicațiile calității apei potabile asupra morbidității digestive, Conf.dr., Letiția Doina DUCEAC, Șef lucr.dr. Simona NICHITUȘ, Șef lucr.dr. Laura ROMILĂ, Șef lucr.dr. Liviu STAFIE, Asist.drd. Cristina Elena DOBRE, Șef lucr.dr. Cornel BOTEZ (Științe medicale);

Efectele încălzirii globale asupra biodiversității, Prof.univ.dr. Adrian BAVARU, Prof.univ.dr. Rodica BERCU, Educația BIO.

Reprezentări în școala gimnazială, Prof. univ. Emerit dr. Ionel MIRON, Prof. univ. Emerit dr. Laurențiu ȘOITU, Grupul sanguin OAB și determinarea factorului Rh la pacienții din Sulina, Delta Dunării, România, Doctorand, Georgiana Mirela ENE, Conf. Dr., Lucian, PETCU, Dr. Magda Ioana NENCIU, Prof. univ. dr. CS I Natalia ROȘOIU,

Relevanța fiziologică și biochimică a administrării intranazale de oxitocină în bolile neuropsihiatrice, Drd. Manuel PAULET, Drd. Ioana BALMUS, Drd. Iulia ANTIOCH, CS Dr. Radu LEFTER, Prof. Dr. Dumitru COJOCARU (Științele naturii: Biologie — Biotehnologii),

Caracterul polar-antagonic al structurii și dinamicii sistemului psihic uman, Prof. univ. dr. Mihai GOLU, Natura umană — o paradigmă pierdută?, Prof. univ. dr. Ioan N. ROȘCA,

Suicidul în mitologia greco-romană, Prof. univ. Dr. Aurel, PAPARI, Dr. Maria-Magdalena, Criza legii în dreptul contemporan, Prof. univ. dr. Mihai BĂDESCU,

Considerații privind interferențele religiei cu ordinea de drept internațională, Prof. dr. Sergiu TĂMAȘ,

Comunicarea politică: stratageme mediatice actuale, Prof. Dr. Victor MORARU,

De la pragmatismul culturii la cultura pragmatismului. Procese și tendințe în existența contemporană, Prof. univ. dr. Sorin IVAN (Filosofie, psihologie și teologie);

Dobrogea în primul an al Marelui Război și al ocupației Puterilor Centrale (1916), Prof. univ. dr. Stoica LASCU,

Operațiile și Istoricul Regimentului 9 Vânători în Războiul pentru întregirea Neamului românesc. 1916—1919, Profesor universitar doctor Ion I. SOLCANU, Contraamiralul Horia Macellariu (1894-1989) — Un destin tulburător, Prof. univ. dr. Valentin CIORBEA (Istorie și Științe militare);

Tendințe seculare la început de mileniu, Prof. univ. dr. Emilian M. DOBRESCU, Cercetător șt. Edith Mihaela Dobrescu,

O nouă paradigmă — integrarea ergonomiei organizaționale în structura managementului, Prof. dr. Susana GEANGALĂU,

Economia României în contextul globalizării, Dr.ec. Angelica CĂRBUNARU-BĂCESCU,

Model inovativ de utilizare a tehnologiei informaționale în promovarea valorilor științei și culturii românești, Doina TEODORESCU, Lucian Tanasa, Maria Teodorescu, Teodora Tanasa (Științe economice).

Dată fiind anvergura domeniului, Secțiunea Științe medicale a fost structurată în două teme:

Tema 1 — Dimensiunea Bio-Medico-Chirurgicală și

Tema 2 — Dimensiunea Psihologică-Socială-Spirituală. În cadrul acestei secțiuni, s-a desfășurat SIMPOZIONUL Jubiliar AOSR de Științe BIO-PSIHO-SOCIALE dedicat omagierii centenarului de la nașterea savantului prof. dr. doc. Petre BRÂNZEI (1916-1985), creatorul conceptului și modelului medicinei bio-psiho-sociale.

Lista completă a comunicărilor prezentate pe secțiuni poate fi consultată la: http://www.aosr.ro/wp-content/uploads/2015/04/0-PROGRAM-DURAU-FINAL-2016.pdf.

Lucrările comunicate vor fi integrate într-un amplu volum de proceedings al Sesiunii Științifice.

Sesiunea Științifică a AOSR a constituit o manifestare complexă, de înaltă ținută a spațiului academic, care probează potențialul creativ și inovativ al cercetării românești. Ediția 2016 s-a remarcat prin câteva elemente esențiale, care o recomandă ca mediu fecund, de referință la nivel național și internațional al științei și culturii: aria largă de acoperire, numărul mare al comunicărilor, calitatea, originalitatea și caracterul inovator al contribuțiilor științifice.

În context, prof. univ. dr. ing. Adrian Badea, președintele Academiei Oamenilor de Știință din România, a declarat: 'Capacitatea, potențialul și valoarea unei instituții academice se măsoară, dincolo de orice, prin rezultatele cercetării științifice.

Sesiunea științifică de la Durău, prin numărul, dar mai ales prin calitatea lucrărilor prezentate, a probat, alături de celelalte manifestări și activități ale noastre, desfășurate instituțional sau individual, capacitatea AOSR de a produce și transfera cunoaștere la cel mai înalt nivel științific.

Prin temele abordate, a mai arătat faptul că educația academică și cercetarea științifică sunt factori fundamentali ai dezvoltării țării, piloni ai Proiectului de țară, așa cum îl concepe Academia Oamenilor de Știință din România.'

Gătitul. De la foc la aromă
Știință 11 Februarie 2026, 15:20

Gătitul. De la foc la aromă

A găti nu înseamnă doar a prepara mâncarea, ci a înțelege procesele care ne-au adus, de fapt, mai aproape...

Gătitul. De la foc la aromă
Monica Popa: Investiția în știință nu este un moft. Este singura formă prin care o societate își poate construi viitorul
Știință 11 Februarie 2026, 10:45

Monica Popa: Investiția în știință nu este un moft. Este singura formă prin care o societate își poate construi viitorul

Dr.  Monica Popa  este cercetător la Institutul de Chimie Fizică ”I.G. Murgulescu” al Academiei...

Monica Popa: Investiția în știință nu este un moft. Este singura formă prin care o societate își poate construi viitorul
Etica științei – Creatori orbi ai inteligenței: Riscul de a crea conștiință fără a o recunoaște
Știință 10 Februarie 2026, 22:58

Etica științei – Creatori orbi ai inteligenței: Riscul de a crea conștiință fără a o recunoaște

În acest episod al rubricii „ Etica Științei ”, Cornel-Florin Moraru abordează una dintre cele mai...

Etica științei – Creatori orbi ai inteligenței: Riscul de a crea conștiință fără a o recunoaște
Prevenția care nu ține pasul cu realitatea. De ce, deși știm atât de mult despre cancer, facem atât de puțin
Știință 10 Februarie 2026, 17:17

Prevenția care nu ține pasul cu realitatea. De ce, deși știm atât de mult despre cancer, facem atât de puțin

Progresele medicinei sunt spectaculoase, dar prevenția rămâne în urmă. De ce, în ciuda datelor științifice...

Prevenția care nu ține pasul cu realitatea. De ce, deși știm atât de mult despre cancer, facem atât de puțin
Otilia Cristea: Când vine vorba de cancer, genetica încarcă pistolul, iar mediul apasă pe trăgaci
Știință 09 Februarie 2026, 19:45

Otilia Cristea: Când vine vorba de cancer, genetica încarcă pistolul, iar mediul apasă pe trăgaci

De ce animalele de companie fac tot mai des cancer, ce rol joacă genetica și mediul în care trăim și cât de...

Otilia Cristea: Când vine vorba de cancer, genetica încarcă pistolul, iar mediul apasă pe trăgaci
Criza reciclării plasticului: cum lipsa voinței politice costă Europa sute de mii de locuri de muncă
Știință 06 Februarie 2026, 15:20

Criza reciclării plasticului: cum lipsa voinței politice costă Europa sute de mii de locuri de muncă

De ce pierdem locuri de muncă, cum alimentează legislația fragmentată evaziunea și ce șanse reale are reciclarea să devină un...

Criza reciclării plasticului: cum lipsa voinței politice costă Europa sute de mii de locuri de muncă
Hidrogeluri „verzi” pentru apă curată și vindecarea rănilor: cercetarea care leagă mediul înconjurător de medicină
Știință 05 Februarie 2026, 19:30

Hidrogeluri „verzi” pentru apă curată și vindecarea rănilor: cercetarea care leagă mediul înconjurător de medicină

Cum pot materiale naturale să curețe apa de reziduuri farmaceutice și, în același timp, să ajute la vindecarea rănilor?...

Hidrogeluri „verzi” pentru apă curată și vindecarea rănilor: cercetarea care leagă mediul înconjurător de medicină
Viorel Roman: „Ar fi bine ca părinții să aibă disponibilitate emoțională, ceea ce știm că e din ce în ce mai greu”
Știință 05 Februarie 2026, 19:07

Viorel Roman: „Ar fi bine ca părinții să aibă disponibilitate emoțională, ceea ce știm că e din ce în ce mai greu”

Copiii nu spun singuri când suferă.  Cum pot părinții să recunoască semnele depresiei și ce lipsește, de fapt, din...

Viorel Roman: „Ar fi bine ca părinții să aibă disponibilitate emoțională, ceea ce știm că e din ce în ce mai greu”
Ascultă live

Ascultă live

12:00 - 12:30
Vorba de cultură
Ascultă live Radio România Cultural
10:10 - 13:00
PRIETENII DE LA RADIO
Ascultă live Radio România Actualităţi
Acum live
Radio România Muzical
Ascultă live Radio România Muzical
Acum live
Radio România Internaţional 1
Ascultă live Radio România Internaţional 1
12:00 - 13:00
reluare: RRI, o voce pentru lumea românească (RRI)
Ascultă live Radio România Internaţional 2
Acum live
Radio România Internaţional 3
Ascultă live Radio România Internaţional 3
Acum live
Radio România 3net
Ascultă live Radio România 3net
12:00 - 12:20
JURNALUL SATULUI
Ascultă live Radio România Antena Satelor
Acum live
Radio Vacanța Fresh
Ascultă live Radio Vacanța Fresh
Acum live
Radio Vacanța Gold
Ascultă live Radio Vacanța Gold
Acum live
Radio Vacanța Nostalgia
Ascultă live Radio Vacanța Nostalgia
Acum live
Radio România București FM
Ascultă live Radio România București FM
11:03 - 14:00
Pulsul Zilei
Ascultă live Radio România Braşov FM
Acum live
Radio România Cluj
Ascultă live Radio România Cluj
Acum live
Radio România Constanța FM
Ascultă live Radio România Constanța FM
Acum live
Radio România Constanța Folclor
Ascultă live Radio România Constanța Folclor
Acum live
Radio România Oltenia Craiova
Ascultă live Radio România Oltenia Craiova
Acum live
Radio România Iași
Ascultă live Radio România Iași
12:00 - 12:10
JURNAL RADIO ROMÂNIA REŞIŢA
Ascultă live Radio România Reșița
12:00 - 12:10
Radiojurnal
Ascultă live Radio România Tg Mureș
12:00 - 12:10
Jurnal
Ascultă live Radio România Timișoara FM
Acum live
Radio România Timișoara AM
Ascultă live Radio România Timișoara AM
Acum live
Radio România Arad FM
Ascultă live Radio România Arad FM
Acum live
Radio Chişinău
Ascultă live Radio Chişinău
Acum live
Radio România Tg Mureș în limba maghiară
Ascultă live Radio România Tg Mureș în limba maghiară
Acum live
Radio România Cluj în limba maghiară
Ascultă live Radio România Cluj în limba maghiară
Acum live
Conviețuiri
Ascultă live Conviețuiri