Ascultă Radio România Cultural Live

Sesiunea Științifică de Toamnă Academiei Oamenilor de Știință din România — manifestare academică de anvergură sub egida creativității și inovării

27 Septembrie 2016, 19:33

În perioada 22-24 septembrie 2016, s-a desfășurat, la Durău (jud. Neamț), Sesiunea Științifică de Toamnă a Academiei Oamenilor de Știință din România. Sesiunea, derulată sub genericul 'Știință, Cunoaștere, Creativitate, Spiritualitate', a fost structurată în următoarele secțiuni: Științe exacte; Științe inginerești (tehnice); Biologie, Ecologie și Științe medicale; Istorie, Cultură. Civilizație; Filozofie, Psihologie, Teologie; Științe economie juridice și sociologice.

Sesiunea Plenară a manifestării, moderată de prof. univ. dr. ing. Adrian Badea, președintele AOSR, prof. univ. dr. Doru-Sabin Delion, vicepreședinte AOSR, și prof. univ. dr. Gogu Ghiorghiță, președintele Filialei Piatra-Neamț a AOSR, a cuprins următoarele comunicări: Gândirea strategică, Prof. univ. dr. Constantin Brătianu, Educație și cercetare în Ungaria și la Universitatea Central Europeană din Budapesta, Prof. univ. dr. Gheorghe Moroșanu, De la economia naturii la dezvoltarea durabilă, Academician Ion Dediu, Propuneri pentru proiectul de țară privind dezvoltarea României, Dr. Ec. Florea DUMITRESCU, Dr. Ec. Marius BĂCESCU, Antropologia culturală și metapsihologică, fundament al cercetărilor comportamentale și sociologice, Acad. Prof. DHC. Dr. Mircea Ifrim, Acad. Prof. DHC. Dr. Aurel Ardelean, Prof. univ. dr. Coralia Cotoraci, Știință, cunoaștere, creativitate, spiritualitate: fundamentele operei savantului român Petre Brânzei, Prof. Habil. DHC. CS 1. Dr. Sorin Riga, Prof. Habil. DrHC. CS 1. Dr. Dan Riga, Acad. Prof. Dr. Leon Dănăilă, General (ret.) Prof. univ. dr. Vasile Cândea, Ernst Haeckel despre arta naturii. Sunt frumusețea și inteligența atribute ale materiei?, Prof. univ. dr. Gheorghe Mustață, Schiță de portret a unui om care a 'sfințit' locul — Dr. Costache Andone, Prof. univ. dr. Gogu Ghiorghiță.

În secțiunile Sesiunii științifice s-au înscris 143 de lucrări, majoritatea acestora fiind prezentate conform programului. Comunicările științifice au acoperit o arie tematică largă, în cadrul domeniilor fundamentale ale cercetării și ale cunoașterii, dar și în abordări inter—și transdisciplinare.

Între acestea, s-au numărat:

Autovalori ale operatorului cu o condiție la limită de tip Robin, Dr. Tihomir GYULOV, Prof. Gheorghe MOROȘANU,

Probleme de punct fix și de punct fix cuplat în spații b-metrice, Prof.dr. Adrian PETRUȘEL, Conf.dr. Gabriela PETRUȘEL, Prof.dr. Jen-Chih YAO,

Metode de dualitate în aproximarea unor ecuații diferențiale, CS1 dr. Dan TIBA (Științe exacte);

Învățământul științelor biologice la Universitatea românească din Cluj după Marea Unire din 1918, Conf. dr. biol. Ana P. FABIAN, Dr. biol. Alexandru Ș. BOLOGA,

Criza refugiaților: sfârșitul multiculturalismului?, Prof.univ.dr. Aurel PAPARI, Prof.univ.dr. Andra SECELEANU,

Cognocivilizația și posibilele ei provocări, General de brigadă (ret.) CS I dr. Gheorghe VĂDUVA (Civilizație);

Sisteme autonome telecomandate pentru detecția amenințărilor CBRNE, General (r) Prof. univ. dr. Teodor FRUNZETI, CS I dr. ing., Liviu COȘEREANU, CS II dr. ing., Tiberius TOMOIAGĂ, CS III dr. ing., Gabriel EPURE,

Investigarea terenului de fundare, Prof. univ. dHC.dr. ing. Anghel STANCIU, Prof.univ.dr.ing. Irina Lungu, Șef lucr.dr.ing. Iancu-Bogdan Teodoru, Șef lucr.dr.ing. Mircea Aniculăesi, asist.dr.ing. Florin Bejan (Științe inginerești);

Antecedentele infecțioase explică apariția enterocolitei acute cu Clostridium difficile la pacientul urologic?, Conf.dr. Catalin PRICOP, Prof.dr. Dan MISCHIANU,

Apa — molecula vieții, evoluției și longevității, CS 3, Ing. chim. Auditor și evaluator de mediu Lucreția Eugenia BREZEANU, Prof. habil. DrHC. Dan RIGA,

Implicațiile calității apei potabile asupra morbidității digestive, Conf.dr., Letiția Doina DUCEAC, Șef lucr.dr. Simona NICHITUȘ, Șef lucr.dr. Laura ROMILĂ, Șef lucr.dr. Liviu STAFIE, Asist.drd. Cristina Elena DOBRE, Șef lucr.dr. Cornel BOTEZ (Științe medicale);

Efectele încălzirii globale asupra biodiversității, Prof.univ.dr. Adrian BAVARU, Prof.univ.dr. Rodica BERCU, Educația BIO.

Reprezentări în școala gimnazială, Prof. univ. Emerit dr. Ionel MIRON, Prof. univ. Emerit dr. Laurențiu ȘOITU, Grupul sanguin OAB și determinarea factorului Rh la pacienții din Sulina, Delta Dunării, România, Doctorand, Georgiana Mirela ENE, Conf. Dr., Lucian, PETCU, Dr. Magda Ioana NENCIU, Prof. univ. dr. CS I Natalia ROȘOIU,

Relevanța fiziologică și biochimică a administrării intranazale de oxitocină în bolile neuropsihiatrice, Drd. Manuel PAULET, Drd. Ioana BALMUS, Drd. Iulia ANTIOCH, CS Dr. Radu LEFTER, Prof. Dr. Dumitru COJOCARU (Științele naturii: Biologie — Biotehnologii),

Caracterul polar-antagonic al structurii și dinamicii sistemului psihic uman, Prof. univ. dr. Mihai GOLU, Natura umană — o paradigmă pierdută?, Prof. univ. dr. Ioan N. ROȘCA,

Suicidul în mitologia greco-romană, Prof. univ. Dr. Aurel, PAPARI, Dr. Maria-Magdalena, Criza legii în dreptul contemporan, Prof. univ. dr. Mihai BĂDESCU,

Considerații privind interferențele religiei cu ordinea de drept internațională, Prof. dr. Sergiu TĂMAȘ,

Comunicarea politică: stratageme mediatice actuale, Prof. Dr. Victor MORARU,

De la pragmatismul culturii la cultura pragmatismului. Procese și tendințe în existența contemporană, Prof. univ. dr. Sorin IVAN (Filosofie, psihologie și teologie);

Dobrogea în primul an al Marelui Război și al ocupației Puterilor Centrale (1916), Prof. univ. dr. Stoica LASCU,

Operațiile și Istoricul Regimentului 9 Vânători în Războiul pentru întregirea Neamului românesc. 1916—1919, Profesor universitar doctor Ion I. SOLCANU, Contraamiralul Horia Macellariu (1894-1989) — Un destin tulburător, Prof. univ. dr. Valentin CIORBEA (Istorie și Științe militare);

Tendințe seculare la început de mileniu, Prof. univ. dr. Emilian M. DOBRESCU, Cercetător șt. Edith Mihaela Dobrescu,

O nouă paradigmă — integrarea ergonomiei organizaționale în structura managementului, Prof. dr. Susana GEANGALĂU,

Economia României în contextul globalizării, Dr.ec. Angelica CĂRBUNARU-BĂCESCU,

Model inovativ de utilizare a tehnologiei informaționale în promovarea valorilor științei și culturii românești, Doina TEODORESCU, Lucian Tanasa, Maria Teodorescu, Teodora Tanasa (Științe economice).

Dată fiind anvergura domeniului, Secțiunea Științe medicale a fost structurată în două teme:

Tema 1 — Dimensiunea Bio-Medico-Chirurgicală și

Tema 2 — Dimensiunea Psihologică-Socială-Spirituală. În cadrul acestei secțiuni, s-a desfășurat SIMPOZIONUL Jubiliar AOSR de Științe BIO-PSIHO-SOCIALE dedicat omagierii centenarului de la nașterea savantului prof. dr. doc. Petre BRÂNZEI (1916-1985), creatorul conceptului și modelului medicinei bio-psiho-sociale.

Lista completă a comunicărilor prezentate pe secțiuni poate fi consultată la: http://www.aosr.ro/wp-content/uploads/2015/04/0-PROGRAM-DURAU-FINAL-2016.pdf.

Lucrările comunicate vor fi integrate într-un amplu volum de proceedings al Sesiunii Științifice.

Sesiunea Științifică a AOSR a constituit o manifestare complexă, de înaltă ținută a spațiului academic, care probează potențialul creativ și inovativ al cercetării românești. Ediția 2016 s-a remarcat prin câteva elemente esențiale, care o recomandă ca mediu fecund, de referință la nivel național și internațional al științei și culturii: aria largă de acoperire, numărul mare al comunicărilor, calitatea, originalitatea și caracterul inovator al contribuțiilor științifice.

În context, prof. univ. dr. ing. Adrian Badea, președintele Academiei Oamenilor de Știință din România, a declarat: 'Capacitatea, potențialul și valoarea unei instituții academice se măsoară, dincolo de orice, prin rezultatele cercetării științifice.

Sesiunea științifică de la Durău, prin numărul, dar mai ales prin calitatea lucrărilor prezentate, a probat, alături de celelalte manifestări și activități ale noastre, desfășurate instituțional sau individual, capacitatea AOSR de a produce și transfera cunoaștere la cel mai înalt nivel științific.

Prin temele abordate, a mai arătat faptul că educația academică și cercetarea științifică sunt factori fundamentali ai dezvoltării țării, piloni ai Proiectului de țară, așa cum îl concepe Academia Oamenilor de Știință din România.'

Oana Opriș: Începem să redescoperim materialele și formele care ne apropie de echilibru
Știință 05 Decembrie 2025, 15:19

Oana Opriș: Începem să redescoperim materialele și formele care ne apropie de echilibru

Oana Opriș este antreprenor sustenabil și co-fondator GENUIN. Lucrează cu materiale naturale, într-o...

Oana Opriș: Începem să redescoperim materialele și formele care ne apropie de echilibru
Începe Săptămâna Nobel la Stockholm!
Știință 05 Decembrie 2025, 13:07

Începe Săptămâna Nobel la Stockholm!

Muzeul Premiului Nobel din Stockholm ( https://www.nobelprizemuseum ) a găzduit în această dimineață conferința de...

Începe Săptămâna Nobel la Stockholm!
AI în viața de zi cu zi - Cum să înveți o limbă străină folosind Inteligența artificială
Știință 04 Decembrie 2025, 18:18

AI în viața de zi cu zi - Cum să înveți o limbă străină folosind Inteligența artificială

Ai început de zece ori să înveți o limbă și ai renunțat de fiecare dată? De data aceasta nu trebuie să te ții de...

AI în viața de zi cu zi - Cum să înveți o limbă străină folosind Inteligența artificială
Călin Alexandru Ur: Construcția unui centru de optică de mare putere în apropierea ELI_NP va contribui la eficientizarea economică a funcționării acestui centru
Știință 04 Decembrie 2025, 16:46

Călin Alexandru Ur: Construcția unui centru de optică de mare putere în apropierea ELI_NP va contribui la eficientizarea economică a funcționării acestui centru

La sediul  ELI-NP  de la Măgurele ieri a avut loc evenimentul de lansare a construcției " Centrului...

Călin Alexandru Ur: Construcția unui centru de optică de mare putere în apropierea ELI_NP va contribui la eficientizarea economică a funcționării acestui centru
„Depresia nu țipă, dar cere ajutor. Și uneori o face în tăcere” . Psihiatrul Lia Șchiopu despre semne, riscuri și urgențe
Știință 04 Decembrie 2025, 15:11

„Depresia nu țipă, dar cere ajutor. Și uneori o face în tăcere” . Psihiatrul Lia Șchiopu despre semne, riscuri și urgențe

„ La noi în țară încă există această stigmă de a merge la psihiatru ”, spune Lia Șchiopu , medic...

„Depresia nu țipă, dar cere ajutor. Și uneori o face în tăcere” . Psihiatrul Lia Șchiopu despre semne, riscuri și urgențe
Cum se fac filme cu inteligența artificială?
Știință 04 Decembrie 2025, 10:00

Cum se fac filme cu inteligența artificială?

Regizorul Bogdan Mihăilescu vine din nou la rubrica noastră, joi, 4 decembrie, să ne explice pas cu pas procesul prin care se...

Cum se fac filme cu inteligența artificială?
De ce murim. Noua știință a îmbătrânirii și a căutării imortalității și Secretul vieții. O scurta istorie a eredității, de la Aristotel la editarea genică la Știința 360
Știință 03 Decembrie 2025, 15:05

De ce murim. Noua știință a îmbătrânirii și a căutării imortalității și Secretul vieții. O scurta istorie a eredității, de la Aristotel la editarea genică la Știința 360

De ce murim. Noua știință a îmbătrânirii și a căutării imortalității - autor Venkatraman Ramakrishnan și Secretul...

De ce murim. Noua știință a îmbătrânirii și a căutării imortalității și Secretul vieții. O scurta istorie a eredității, de la Aristotel la editarea genică la Știința 360
"Disturbare: Construind lumea din haos" a fost tema de anul acesta a conferinței TEDx Questfield Intl College Youth
Știință 03 Decembrie 2025, 13:55

"Disturbare: Construind lumea din haos" a fost tema de anul acesta a conferinței TEDx Questfield Intl College Youth

  O provocare adresată în special celor tineri, elevilor. Dar și profesorilor și celor care îi pot inspira...

"Disturbare: Construind lumea din haos" a fost tema de anul acesta a conferinței TEDx Questfield Intl College Youth
Ascultă live

Ascultă live

08:00 - 09:00
Crossover de weekend (Partea a II-a)
Ascultă live Radio România Cultural
07:10 - 09:00
MATINALII DE WEEK-END
Ascultă live Radio România Actualităţi
Acum live
Radio România Muzical
Ascultă live Radio România Muzical
08:30 - 09:00
English 7
Ascultă live Radio România Internaţional 1
07:20 - 09:00
MATINAL (RRA)
Ascultă live Radio România Internaţional 2
Acum live
Radio România Internaţional 3
Ascultă live Radio România Internaţional 3
Acum live
Radio România 3net
Ascultă live Radio România 3net
Acum live
Radio România Antena Satelor
Ascultă live Radio România Antena Satelor
Acum live
Radio Vacanța Fresh
Ascultă live Radio Vacanța Fresh
Acum live
Radio Vacanța Gold
Ascultă live Radio Vacanța Gold
Acum live
Radio Vacanța Nostalgia
Ascultă live Radio Vacanța Nostalgia
Acum live
Radio România București FM
Ascultă live Radio România București FM
07:00 - 10:00
Bună dimineaţa Transilvania
Ascultă live Radio România Braşov FM
Acum live
Radio România Cluj
Ascultă live Radio România Cluj
Acum live
Radio România Constanța FM
Ascultă live Radio România Constanța FM
Acum live
Radio România Constanța Folclor
Ascultă live Radio România Constanța Folclor
Acum live
Radio România Oltenia Craiova
Ascultă live Radio România Oltenia Craiova
Acum live
Radio România Iași
Ascultă live Radio România Iași
Acum live
Radio România Reșița
Ascultă live Radio România Reșița
Acum live
Radio România Tg Mureș
Ascultă live Radio România Tg Mureș
07:00 - 09:00
Bună dimineața, Vest!
Ascultă live Radio România Timișoara FM
Acum live
Radio România Timișoara AM
Ascultă live Radio România Timișoara AM
Acum live
Radio România Arad FM
Ascultă live Radio România Arad FM
Acum live
Radio Chişinău
Ascultă live Radio Chişinău
Acum live
Radio România Tg Mureș în limba maghiară
Ascultă live Radio România Tg Mureș în limba maghiară
Acum live
Radio România Cluj în limba maghiară
Ascultă live Radio România Cluj în limba maghiară
Acum live
Radio eTeatru
Ascultă live Radio eTeatru
Acum live
Conviețuiri
Ascultă live Conviețuiri