Vocile memoriei: Lucian Blaga, ultimii lui ani

Regimul comunist, care îl ostracizase după război, devine interesat să-l atragă pe Blaga. Opera lui rămâne însă în afara circuitului cultural. Din 1954 i se permite să publice în reviste traduceri din poezia lumii, precum și fragmente  din Faust, la care lucra din 1951. Fusese scos din învățământul univesitar de la Cluj,  de la catedra de filosofie a culturii, anume creată pentru el în 1939. Fără să știe dacă își va mai vedea vreodată creația tipărită, atacat de critici pentru opera lui literară, de ideologii vremii pentru cea filosofică,  poetul acceptă să semneze un prim articol în presa socialistă. Se intitulează Rânduri pentru pace și este publicat în 1954 de  revista Steaua. Anul următor se tipărește în volum versiunea lui din Faustul lui Goethe, iar în 1957 semnează un altul ,  Din lirica univesală , apoi alte două cu traduceri din operele lui Lessing. Poezia originală însă nu îi este editată decât în 1963, postum deci. Apărea atunci o selecție din lirica postbelică blagiană. Ultimul titlu  cu numele lui Blaga pe copertă, înainte de interdicția de semnătură, fusese cel din 1947, intitulat  Despre conștiința filosofică. Îl evocăm pe autorul Poemelor luminii la Vocile memoriei și ascultăm din fonoteca Radioului mărturii despre Blaga  și comentarii despre opera lui, datorate lui Vasile Băncilă, Ovidiu Drimba, Ion Negoițescu și Dinu Pillat.

Emisiunea Vocile memoriei, difuzată duminică 9 mai 2021, ora 22.30, la Radio Romania Cultural. Realizator E. Lucan.