Volumul Tratat de hermeneutica a sculpturii abstracte de Matei Stircea-Craciun a fost lansat la ICR
22 Februarie 2017, 14:51
Marti, 21 februarie 2017, de la ora 18.30, la Institutul Cultural Roman (Aleea Alexandru nr 38, Bucuresti) a avut loc lansarea volumului Tratat de hermeneutica a sculpturii abstracte de Matei Stircea-Craciun, publicat la Editura „Brancusi" din Targu Jiu, cu sprijinul Editurii Institutului Cultural Roman.
Seara a fost deschisa de presedintele Institutului Cultural Roman, Radu Boroianu, care a vorbit despre importanta publicarii volumului:
„Acest tratat de hermeneutica este foarte provocator. Eu cred ca schimbarea fundamentala a felului de ne uita catre Brancusi pe care o propune Stircea-Craciun trebuie sa fie starnitoare si trebuie sa ne oblige a gandi. Putem sa fim de acord in intregime, putem sa fim de acord partial, putem sa fim adversarii domnului Stircea, dar acest tratat de hermeneutica nu te poate lasa nepasator. Eu cred ca Brancusi avea nevoie de aceasta starnire pentru ca din mediile academice sau ale iubitorilor de arta, ale filozofilor sau esteticienilor pana la nivelul maselor sunt inca etape multe de traversat.”
Prezent la eveniment, consilierul prezidential Sergiu Nistor a declarat ca: „Tratatul domnului Stircea este o caramida la edificiul recunoasterii internationale a operei brancusiene”.
La lansarea volumului au mai participat personalitati din lumea academica si din lumea artei: academicianulConstantin Balaceanu-Stolnici, academicianul Razvan Teodorescu, profesorul Sorin Alexandrescu, directorul Centrului de Cercetari in Studiul Imaginii, pictorul Stefan Caltia si Doru Strambulescu, directorul Centrului de Cercetare, Documentare si Promovare „Constantin Brancusi" din Targu-Jiu.
„Motivatia unei explorari intensive a sculpturii brancusiene priveste sansa gestionarii curentului artistic, probabil cel mai important din arta veacului XX, cat si sansa de a beneficia de o revolutie a umanismului propusa deviziunea hylesica (hyle, gr., materie), altfel spus de simbolizarea prin materii.
Brancusi initiaza un limbaj sculptural nou, cu doua determinari distincte fata de arta academica de secol XIX de care se detaseaza. Este o arta al carei principal principiu de codificare sau de discurs este materia, nu forma. Sculptura pentru el este, in principal, limbaj al materiei, nu limbaj al formei. Vorbim de o noua definitie a sculpturii adaptata imperativelor modernismului. Pe de alta parte Brancusi pledeaza pentru o centrare a artei pe mesajul etic, nu pe mesajul estetic.
Ne exprimam speranta ca transparentizarea demersului critic va facilita, la capatul unui sfert de veac de asteptare, declansarea un dialog academic consistent cu principalii beneficiari de drept ai cercetarii prezente: Sectia de Arta, Arhitectura, Audiovizual si Sectia de Filosofie ale Academiei Romane, Institutul de Istoria Artei George Oprescu, Universitatea Nationala de Arta, Muzeul National de Arta, Muzeu National de Arta Contemporana, Colegiul Noua Europa, Uniunea artistilor Plastici, Universitatea de Arhitectura si Urbanism Ion Mincu, universitatile de arta si muzeele de arta din tara etc. Multumesc acestor foruri de cultura pentru bunavointa de a acorda o privire proaspata unei explorari menite sa consolideze statutul institutiei artei in lumea contemporana. Multumesc anticipat celor ce o vor face.”, a declarat Matei Stircea-Craciun.
