25 aprilie este Ziua ADN

Națională - în Statele Unite - , internațională, după unii, chiar mondială, după alții.

Cert este că 25 aprilie este ziua în care, în anul 1953, James Watson, Francis Crick, Maurice Wilkins, Rosalind Franklin și colegii publicau în prestigioasa revistă Nature, primele articole despre structura ADN-ului.

[În 1962, (doar) James Watson, Francis Crick și Maurice Wilkins primeau premiul Nobel pentru medicină ”pentru descoperirea structurii moleculare a acizilor nucleici si a rolului lor determinant în transferul de informatie in materialul viu”, după cum menționează motivarea Comitetului Nobel pentru medicină.]

Se împlinesc, așadar, 65 de ani de la publicarea rezultatelor cercetărilor care aveau să ducă la una dintre cele ”mai importante descoperiri poate din ultimii 100 de ani”, după cum se menționa și în rezoluția Congresului american, care tocmai din aceste considerente declara, în 2003, ziua de 25 aprile drept Ziua Națională ADN.

De-atunci, în fiecare an și nu doar în Statele Unite, 25 aprilie se sărbătorește drept Ziua Națională /Internațională / Mondială (a) ADN(-ului).

Dar astăzi, 25 aprilie 2018, se implinesc și 15 ani de când specialiștii Institutului National de Cercetari ale Genomului Uman din Statele Unite, The National Human Genome Research Institute, anunțau că cercetările din cadrul Proiectului “Genomul Uman” erau ”aproape de finalizare” și că ”micile ”locuri libere” considerăm că sunt prea costisitoare pentru a fi ”umplute” , după cum declarau aceeași cercetători. Cu toate acestea, în 2003, cartografierea genomului uman era declarată completă.

În Statele Unite, Ziua ADN s-a sărbătorit pentru prima dată în anul 2003, cînd atât Senatul cât și Camera reprezentanților au proclamat 25 aprilie ca Ziua ADN-ui, ” recunoscând secvențarea genomului uman ca una dintre cele mai importante realizări din ultimii 100 de ani și exprimând susținerea pentru țintele și idealurile Proiectului Genomul uman”, (rezoluția Congresului american).

Din 2003, ziua de 25 aprilie se marchează în fiecare an drept Ziua Națională / Internațională / Mondială a ADN-ului.

Vorbim astăzi cu dr. Florentina Mihaela Nedelea, medic primar, Departamentul de genetică medicală, Spitalul Clinic de Obstetrică - Ginecologie Filantropia din București despre importanța descoperirii ADN-ului dar și a cartografierii genomului uman pentru medicină, în general dar în special pentru medicina materno-fetală.

Și Muzeul Naţional de Istorie Naturală „Grigore Antipa” marchează Ziua Internațională a ADN printr-o serie de activități destinate atât publicului larg dar și liceenilor, care au putut vizita, astăzi, Laboratorul de Biologie Moleculară din cadrul muzeului.

Începând cu ora 17.00, pasionaţii de ştiinţă de orice vârstă sunt invitaţi în Sala Atelier pentru o scurtă incursiune în istoria geneticii.

Cercetători şi voluntari ai Laboratorului de Biologie Moleculară al Muzeului ne vor vorbi despre personalităţi și momente cruciale din evoluţia acestei științe:
Dr. Ana-Maria Krapal - povestea lui Thomas Hunt Morgan şi celebrele lui musculiţe de oţet;
Ana Alexandra Stratan, voluntar al Laboratorului, - câteva etape importante în descoperirea structurii ADN;
Masterand Andreea Maria Brezeanu, asistent de cercetare, - Frederick Sanger şi metoda de secvenţiere ADN dezvoltată de el;
Dr. Andrei Ştefan va explica metoda PCR (reacţia de polimerizare în lanţ a acizilor nucleici), descoperirea epocală a lui Cary Mullis, tehnică de bază în biologia moleculară de astăzi.”

Detalii aflăm în interviul cu dr. bilogie Oana Paula Popa, Cercetător științific gradul II, coordonatoarea Laboratorului de Biologie Moleculară din cadrul Muzeului Național de Istorie Naturală ”Grigore Antipa” .

sursa foto 1 - www.google.ro

sursa foto 2 - www.facebook.com/muzeulantipa/photos