Buletin Cosmic nr. 89

25 Septembrie 2020

Buletinul cosmic realizat de Claudiu Tănăselia poate fi urmărit pe situl https://www.parsec.ro/bul/089 și pagina fe facebook https://www.facebook.com/parsec.ro

• NASA a făcut public în această săptămână un raport
  în care detaliază pas cu pas prima fază a programului Artemis, în urma
  căruia un echipaj de astronauți urmează să ajungă pe Lună în 2024. Însă
  pentru ca acest lucru să se întâmple, NASA are nevoie până atunci de 28
  de miliarde de dolari de la Congresul SUA, iar până în martie 2021 are
  nevoie de 3.2 miliarde de dolari pentru finanțarea companiilor SpaceX,
  Dynetics și Blue Origin, care dezvoltă în prezent vehiculele cu care
  echipajul Artemis-3 urmează să ajungă pe suprafața Lunii, deși se pare
  că va primi doar 600 de milioane de dolari pentru această etapă, suma
  insuficientă pentru a păstra programul pe actuala sa traiectorie.
• Planul
  propus recent de NASA pentru întoarcerea pe Lună din 2024 arată în
  felul următor începe cu un prim test al rachetei SLS și al capsulei
  Orion în 2021, când misiunea Artemis I va da un ocol Lunii, similar cu
  misiunea Apollo 8, dar fără echipaj la bord. A doua misiunea, Artemis II
  va zbura în 2023, cu echipaj, și va petrece 10 zile în spațiu, tot
  într-un ocol dat Lunii. Artemis III va aseleniza în 2024 și echipajul va
  petrece 7 zile pe suprafața Lunii. Din 2021 și până în 2024, NASA va
  lansa câte 2 misiuni robotice spre Lună, folosind rachete ale
  companiilor partenere (SpaceX, ULA), parte a unui program paralel prin
  care se va studia în amănunt zona în care urmează să ajungă echipajul în
  2024.
• Soarta
  stației spațiale lunare Gateway nu este clară în acest moment: probabil
  primul element al viitoarei stații spațiale va fi lansat în 2023, ceea
  ce înseamnă că Gateway nu va fi folosită pentru misiunea Artemis III din
  2024. În ciuda unor comentarii vagi din ultimele zile ale lui Jim
  Bridenstine, Artemis III se va îndrepta spre Polul Sud lunar,
  administratorul NASA precizând că nu sunt luate în considerare alte
  ținte pentru aselenizarea din 2024. Nu a fost luată o decizie cu privire
  la numele astronauților care vor păși pe Lună în 2024, dar NASA va
  comunica în viitorul apropiat numele celor selectați pentru a participa
  la misiunile Artemis.
• Cele
  28 de miliarde de dolari pe care NASA le cere Congresului SUA pentru a
  se întoarce pe Lună în 2024 se adaugă celor 40 de miliarde cheltuite
  deja pentru racheta SLS (19 miliarde) și capsula Orion (21 miliarde),
  ceea ce înseamnă că, cel puțin deocamdată, costul aselenizării cu
  echipaj ajunge la peste 70 miliarde de dolari (SLS și Orion vor continua
  să consume bani până în 2024). Pare foarte mult, mai ales dacă ținem
  cont de prețurile exagerat de mari ale rachetei SLS și ale capsulei
  Orion, dar dacă punem lucrurile în perspectivă, suma este semnificativ
  mai mică decât costul programului Apollo, care, ajustat la nivelul din
  2020, ar însemna aproximativ 160 de miliarde de dolari.
• În
  urma anunțului descoperirii fosfinei în atmosfera Venusiană, mai multe
  misiuni spre Venus încep să prindă contur, dar va dura câțiva ani până
  când prima dintre aceste misiuni va decola spre planeta vecină. Avem
  însă o sondă aflată deja în spațiu, care chiar în aceste zile se
  îndreaptă, nu întâmplător, spre Venus! Mai țineți minte misiunea
  Bepi-Colombo, care se îndreaptă spre Mercur, lansată în 2018? Ei bine,
  în mai puțin de o lună, în 15 octombrie, sonda va survola planeta Venus,
  pentru o ajustare a traiectoriei. Asta înseamnă că instrumentul de la
  bord, denumit MERTIS (MErcury Radiometer and Thermal Infrared
  Spectrometer) și destinat studierii suprafeței planetei Mercur, va putea
  fi îndreptat spre Venus, pentru a confirma prezența moleculelor de
  fosfină din atmosfera planetei!
• Nu
  știm încă dacă precizia instrumentului este însă suficientă pentru
  detectarea fosfinei, dar echipa de cercetători europeni va mai avea o
  ocazie să facă acest lucru în 10 august 2021, în timpul celui de-al
  doilea survol al lui Venus. Dacă în octombrie sonda Bepi-Colombo se va
  apropia la 10000 km de Venus, în august anul viitor survolul va duce
  sonda la doar 550 km de atmosfera venusiană, o oportunitate mult mai
  bună pentru analize mai precise.

• Doar
  o singură lansare orbitală a avut loc în ultima săptămână: o rachetă
  Changzheng-4B a plasat pe orbită satelitul Haiyang-2C destinat
  observațiilor oceanice. Lansarea a avut loc de la centrul spațial
  Jiuquan și a fost a 28-a lansare orbitală a Chinei în acest an,
  devansând astfel Statele Unite, care au doar 27 de lansări orbitale.
  China conduce și în clasamentul lansărilor eșuate, 4, față de 3 rachete
  americane care nu au ajuns pe orbită în acest an. Statele Unite au șansa
  să treacă din nou pe prima poziție a clasamentului dacă cele două
  lansări programate pentru acest sfârșit de săptămână vor avea loc:
  lansarea rachetei Delta IV Heavy cu satelitul de spionaj NROL-44 și o
  rachetă FDalcon 9 cu nou set de sateliți Starlink, ambele lansări fiind
  programate să aibă loc din Florida. Prima treaptă a rachetei
  Changzheng-4B a fost dotată cu patru aripioare manevrabile, asemănătoare
  cu cele ale rachetei Falcon 9, dar care nu sunt folosite pentru
  aterizarea primeri trepte ci pentru un mai bun control în timpul
  revenirii prin atmosferă a acesteia și pentru evitarea prăbușirii
  deasupra zonelor populate, una dintre aceste aripioare fiind recuperate
  dintr-o lansare anterioară.

Foto:
Răsăritul Pământului de sub orizontul lunar, suprins de echipajul
misiunii Apollo 8, care în 1968 a dat un ocol Lunii, într-un test
premergător aselenizării care urma să aibă loc câteva luni mai târziu
(sursa foto: NASA)
Apollo 8: EarthriseThis iconic picture shows Earth peeking out from beyond the lunar surface as the first crewed spacecraft circumn...

Rubrică realizată de Claudiu Tănăselia și coordonată de Mihaela Ghiță