Capodopere ale artei românești vor fi expuse la Palatul Suțu sub genericul „De la anatomia artistică la opera finită”
05 Decembrie 2020, 14:31
Expoziția anuală a Pinacotecii Muzeului Municipiului București se va deschide la Palatul Suțu (Bd. Ion C. Brătianu nr. 2) miercuri, 9 decembrie 2020, începând cu ora 10.00.
Conceptul propus de Muzeul Municipiului București pornește de la definiția anatomiei artistice, aceasta fiind știința care studiază din punct de vedere estetic relațiile dintre dimensiunile, reliefurile și proporțiile corpului uman, jocul mușchilor, diferite atitudini și mișcări, cu scopul teoretizării și înțelegerii frumuseții. Reprezentarea corpului uman și portretistica în arta plastică presupun ca artistul să aibă serioase cunoștințe de anatomie, fiziologie, antropologie sau psihologie.
Picturile, operele finite care se vor expune cu această ocazie, sunt realizate de mari maeștri ai artei românești: Gheorghe Tattarescu, Theodor Aman, Mișu Popp, Constantin Lecca, G.D. Mirea, Daniel Rosenthal, Nicolae Enea, Mihail Dan, Anton Chladek, Theodor Pallady, Ion Theodorescu-Sion, Ștefan Dimitrescu, Corneliu Baba, Nina Arbore, Mina Byck Wepper, Frederic Storck, Cornel Medrea etc.
„Prin acest concept expozițional, unic în România, propus de Secția Artă, se încearcă aducerea în actualitate a importanței studierii anatomiei artistice în orice sistem educațional de tip plastic, pentru că nu se poate ajunge la esențe, la formule clare de reproducere a corpului uman, la un limbaj personalizat și epurat stilistic până la limita lui materială, dacă mecanismele interioare ale formei nu sunt corect stăpânite. Vizitatorii vor afla și tainele realizării unei lucrări de anatomie artistică, cum se poate obține proporția corectă, în ce constă perspectiva, când este necesară tehnica umbrei și cum se ajunge la forma operei finite. Lecțiile de anatomie artistică au fost și rămân baza înțelegerii modului de funcționare a acelei capodopere a naturii care este corpul uman.
În secolul al XIX-lea și la începutul secolului al XX-lea, în arta românească, studiul corpului uman se va face în atelierele artistice, în fața modelului viu care pozează, observând reprezentările marilor clasici ai picturii sau ai sculpturii, analizând arta clasicismului greco-roman sau aprofundând lecții de anatomie artistică.
Dominată secole de-a rândul de maniera de reprezentare bizantină, care accepta doar redarea formei spiritualizate a corpului uman, arta românească începe din secolul al XIX-lea să se alinieze la cea vest-europeană. Gheorghe Tattarescu și Theodor Aman, întemeietorii școlii superioare de arte din București, au susținut importanța studierii anatomiei artistice în instituția creată chiar de ei. Operele de artă care redau corpul uman, rămân, în orice perioadă istorică, o provocare, o dovadă a virtuozității de reprezentare în pictură sau în sculptură. Anatomia artistică rămâne o știință foarte sofisticată, preocupată de aspectul corpului uman, de expresivitatea lui, de studiul mișcării, pentru a obține în final diverse posturi firești ale corpului uman” - dr. Elena Olariu, director adjunct Secția Artă, Restaurare, Conservare – Muzeul Municipiului București, coordonatorul proiectului.
„O personalitate importantă pentru conturarea acestui concept expozițional este Joseph Francisc Rainer (1874-1944), care a activat la Catedra de Anatomie a Facultății de Medicină din Iași, preluând apoi Catedra de Anatomie din București, unde rămâne până în 1941. Are contribuții extrem de importante în promovarea conceptului de anatomie funcțională, căutând să elimine descrierea rece și seacă, care presupunea enumerarea noțiunilor fără a ține seama de ființa vie. Expoziţia include şi un spaţiu dedicat antropologiei fizice în amintirea profesorului de anatomie Francisc Josif Rainer, potrivit căruia anatomia este știința formei vii. Studiul anatomiei reprezintă domeniul unde se întâlnesc studenții de la medicină și aceia de la Arte Frumoase, având același profesor, care-și modela cursul în funcție de specificul școlii: Medicină sau Artă. Expoziția va include și lucrări ale studenților de la Arte (cursul de anatomie artistică), precum și jurnale științifice, cu desene și acuarele, ale studenților mediciniști prezenți la cursul de anatomie. Astfel de piese sunt expuse în premieră în acest proiect expozițional. Nu întâmplător avem mulți medici care au construit colecții de artă, care au donat muzee de artă și, mai ales, unii dintre ei chiar au și pictat, printre ei regăsindu-se Nicolae Minovici. Un alt detaliu al antropologiei artistice, legat și de istoria artei, este reprezentat de piese de artă antică din colecția medicului George Severeanu.
Cultura intervine și modelează anatomia. Iar aici, proiectul expozițional oferă imaginea comparativă a unui craniu uman, adnotat științific și folosit de Theodor Aman la cursurile sale alături de un craniu istoric, deformat cultural, undeva în secolele VI-IX, din perioada bizantină a Dobrogei, dar aparținând unui migrator turanic din zona nord-pontică. Includerea acestui detaliu de antropologie și istoria artei în scurt, legată de recuperarea corpului în contextul generos al unei expoziții privind traseul de la anatomia artistică la opera finită, vine să ofere o imagine asupra efortului milenar de recuperare și de înțelegere, dincolo de figurativ și dincololo de simpla reprezentare plastică a fabuloasei mașinării biologice, care este corpul uman. Drept urmare, nu întâmplător Rainer a spus că anatomia este știința formei vii” - dr. Adrian Majuru, istoric, antropolog, manager al Muzeului Municipiului București.
Expoziția „De la anatomia artistică la opera finită” – autori dr. Elena Olariu și dr. Adrian Majuru – va putea fi vizitată până pe data de 26 septembrie 2021.
Dorind să ofere publicului un excelent periplu artistic prin două secole, Muzeul Municipiului București a conceput expoziția din două părți: prima va fi deschisă în perioada decembrie 2020 – aprilie 2021 și va cuprinde lucrări ale artiștilor de la Anton Chladek la Theodor Pallady; cea de-a doua parte va fi deschisă în perioada mai 2021 – septembrie 2021 și va reuni lucrări de la Jean Alexandru Steriadi și până la Georgeta Năpăruș.
