Marius Stan: "Oamenii sunt conservatori, nu vor ca lucrurile să se schimbe. Dar progresul nu așteaptă pe nimeni. Refuzul progresului nu protejează, ci exclude."

„Cercetarea fundamentală și tehnologia nu pot fi separate. Împreună duc la progres. Iar inovațiile ne îmbunătățesc viața, dacă suntem dispuși să le acceptăm”, spune fizicianul Marius Stan, invitatul din această seară al emisiunii Idei în nocturnă. Diaspora. Dincolo de granițe.

O ediție care a ”gravitat” în jurul Premiul Nobel în Științe Economice de anul acesta, acordat lui Joel Mokyr, Philippe Aghion și Peter Howitt, pentru că au explicat importanța tehnologei și a inovației în creșterea economică, care a căutat să vadă cum și în ce se regăsește acest premiu Nobel în domeniul fizicii dar și care este relația dintre inovație, progres tehnologic și rolul științei în viața noastră de zi cu zi.

Marius Stan vorbește despre ideea centrală a premiului: inovația nu este doar motor economic, ci și un factor major în îmbunătățirea calității vieții. Este un punct de vedere rar formulat atât de clar în spațiul public, unde tehnologia e văzută adesea fie cu admirație, fie cu suspiciune.

„Inovațiile contribuie la îmbunătățirea economiei și a modului de viață. Dar pentru asta, trebuie să existe o societate deschisă care să le accepte. Dacă nu îmbrățișăm tehnologia, vom fi înlocuiți de ea. (...) Oamenii sunt conservatori, nu vor ca lucrurile să se schimbe.”

În oglindă, el subliniază și responsabilitatea autorităților: „Guvernele trebuie să încurajeze inovația și, poate la fel de important, să nu îi pună piedici.”

Unul dintre conceptele studiate în cercetările laureate cu premiul Nobel în științe economice de anul acesta este așa-numita „distrugerea creativă” – când progresul înlocuiește trecutul.

Marius Stan amintește povestea Kodak – compania care, refuzând să accepte fotografia digitală, a pierdut aproape totul. „Au spus că oamenii se vor întoarce la film pentru că are rezoluție mai bună. Le-a părut rău.” Aceasta este „distrugerea creativă” — progresul care forțează schimbarea. Dureroasă, dar inevitabilă. ”Să te opui tehnologiilor emergente înseamnă să fii înlocuit de ele. Este valabil și în cazul Inteligenței Artificiale, care ar trebui să fie văzută ca un partener, nu adversar: ”în profesiile bazate pe cunoaștere, inteligența artificială va trebui inclusă ca un partener.”

În toată această poveste a progresului, esențială este cercetarea fundamentală. Marius Stan povestește despre proiectele în care a fost implicat și pe care le-a coordonat, în care echipa lui a lucrat la dezvoltarea unui material care ar putea îmbunătăți memoria calculatoarelor: a studiat un material aparent „imperfect”: dioxidul de hafniu. „Defectele din materiale pot deveni avantaje, dacă sunt controlate.” La fel ca în viață, mai spune Marius Stan: imperfecțiunea e ceva ce îmbrățișăm adesea. Uneori ne e drag de oamenii și de obiectele imperfecte.

Într-o lume în care schimbarea tehnologică devine tot mai rapidă, mesajul lui Marius Stan este unul limpede: progresul nu ne este dușman. El este rezultatul imaginației, curajului și efortului uman. A-l respinge înseamnă a rămâne în urmă; a-l înțelege și a-l folosi înseamnă a modela lumea în care vrem să trăim. „Cercetarea fundamentală și tehnologia nu pot fi separate. Acest parteneriat conduce la progres și la binele societății.”

Despre toate acestea - la Radio România Cultural și pe www.radioromaniacultural.ro, de la ora 21.10, realizatoare Corina Negrea.

Marius Stan este consultant științific și scriitor.

A obținut licența în fizică la Facultatea de Fizică a Universității București (1986). A fost cercetător științific la Institutul de Chimie Fizică „Ilie Murgulescu“ din București, în grupul condus de Academician Maria Zaharescu. În 1997 a obținut Doctoratul în Chimie și în același an a început un stagiu postdoctoral la „Los Alamos National Laboratory” din SUA, unde a și creat un grup dedicat studierii proprietăților termodinamice ale materialelor.

”În 2010, s-a mutat la Chicago ca lider al programului de materiale inteligente la Laboratorul Național Argonne și „Senior Fellow” (Profesor Asociat) la Universitatea din Chicago și Universitatea Northwestern.

Între 2013 și 2015 a fost consilier principal și director național pentru informatică la Ministerul Energiei al SUA, în timpul administrației președintelui Barack Obama.

Dr. Marius Stan folosește inteligența artificială (AI) și simulările computerizate de înaltă performanță pentru a înțelege și prezice proprietățile sistemelor complexe cu aplicații în energie (materiale nucleare și baterii), electronică (memoria calculatoarelor) și securitate națională. Deține mai multe brevete de invenție.

În 2021 a decis să se retragă de la institutul Argonne pentru a se dedica unor proiecte personale centrate pe utilizarea calculatoarelor în știință, tehnologie și artă și a ținut și ține o serie de conferințe internaționale pe această temă – inclusiv în România la București, Iași, Cluj, Timișoara, Brașov și Pitești – lucrează chiar la o carte despre inteligența umană și cea artificială.

A publicat proză scurtă - „Câteva zile” (2013) - și poezii - „Un foc viu” (2015) - în reviste literare din Romania și S.U.A. De curând a contribuit cu povestiri în limba română la volumele colective „Marea degringoladă amoroasă”, apărut la Editura pentru Artă și Literatură și „Povești călătoare”, la editura Minela.

Este membru al Uniunii Scriitorilor din Vestul Mijlociu, S.U.A. Acum scrie un roman și o colecție de povestiri, ambele în limba engleză.” (CV personal).

Locuiește în continuare în Chicago, SUA și oferă consultanță privind utilizarea inteligenței artificiale.