Mihai Netea: „Vaccinul BCG rămâne un exemplu remarcabil al impactului vaccinării, demonstrând cum efectele sale merg dincolo de scopul inițial”

Este una dintre concluziile prezentării medicului Mihai Netea, infecționist și profesor de medicină internă experimentală, în cadrul workshopului internațional româno-olandez cu tema ”Efectele pozitive nespecifice ale vaccinurilor clasice - ce sunt si de ce sunt importante?”, desfășurat în 19 noiembrie a.c. la Academia Română și organizat de Secția de științe medicale a Institutului de Antropologie „Francisc I. Rainer“ al Academiei Române și Regatul Țărilor de Jos (https://acad.ro/evenimente/evenimente/2024/68_eveniment.html).

Mihai Netea este specializat în medicină internă și boli infecțioase la Universitatea Radboud din Nijmegen, Olanda (https://www.ru.nl/en), acolo unde și-a luat, de altfel, și doctoratul și, în prezent, conduce Divizia de medicină experimentală a Departamentului de Medicină Internă din Centrul Medical al Universității Nijmegen (https://www.radboudumc.nl/en/people/mihai-netea).

”Mecanismele imunologice pentru efectele heterologe ale vaccinurilor” a fost prezentarea Dr. Mihai Netea, ”studiul de caz” fiind vaccinul BCG.

“BCG-ul este unul dintre primele vaccinuri care au fost dezvoltate și este încă unul dintre vaccinurile care este cel mai mult folosit în lume. Sunt foarte multe date epidemiologice care arată efecte puternice, heterologe ale vaccinului BCG, în special pe alte infecții, dar și în alte boli”, spune Mihai Netea în interviul realizat cu această ocazie și pe care îl puteți asculta de la ora 21:10, la „Idei în nocturnă. Diaspora. Dincolo de granițe”.

Vaccinul BCG protejează nu doar împotriva tuberculozei, ci și împotriva altor boli infecțioase. Fiind unul dintre cele mai vechi și utilizate vaccinuri, introdus în anii '30, BCG a demonstrat că reduce semnificativ mortalitatea infantilă, inclusiv în cazul infecțiilor precum pneumonia sau septicemia, înainte de era antibioticelor.

Vaccinul BCG rămâne un exemplu remarcabil al impactului vaccinării, demonstrând cum efectele sale merg dincolo de scopul inițial. Cercetările asupra acestor efecte heterologe pot contribui la dezvoltarea unor strategii imunologice avansate pentru prevenirea și tratarea diverselor boli.

Studiile arată că în grupurile de copii vaccinați cu antirujeolic, mortalitatea generală scade cu aproximativ 40%, un procent semnificativ, dat fiind că rujeola este responsabilă de mai puțin de 10% dintre decesele din acea populație. Reducerea mortalității este atribuită protecției împotriva altor infecții.

Efectele vaccinului sunt legate de două tipuri de răspuns imun: specific (adaptativ), mediat de limfocite, țintind boli precum tuberculoza și înnăscut, mediat de celule mieloide, având rol în protecția împotriva infecțiilor multiple. Vaccinul BCG induce modificări epigenetice, „marcaje” chimice similare unor semne de carte în ADN. Acestea facilitează un răspuns imun mai rapid și eficient la infecții ulterioare, chiar dacă sunt de alt tip.

“ADN-ul nostru este format din litere și este ca o carte, care este de obicei închisă. Celula imună se plimbă prin corp să vadă dacă există vreun pericol al unei infecții. În momentul când dă de o infecție, ea trebuie să producă anumite proteine care să distrugă bacteria respectivă sau virusul respectiv. Deci ea trebuie, de fapt, să zicem așa, să se ducă la ”rețeta” care îi spune cum să producă proteinele respective și îi trebuie celulei respective un anumit timp, o zi, două ca să poată reacționa propice la infecția respectivă. Ceea ce se întâmplă după o infecție, în momentul când se deschide cartea, este că celula are grijă să își pună niște semne de carte în locurile unde are nevoie să citească rețeta respectivă. După ce infecția este eliminată, ”cartea ADN-ului” din celulă se închide, dar în locurile respective rămân niște semne de carte, care sunt niște modificări chimice, care se numesc modificări epigenetice. În momentul când celula observă din nou o infecție, ea știe acum exact unde să se ducă, unde să deschidă cartea, fiindcă semnele de carte sunt puse la locul potrivit.”

Vaccinarea preventivă este ignorată de unii părinți, mai ales când copilul este sănătos, iar probabilitatea percepută a îmbolnăvirii pare scăzută. Când rata de vaccinare scade sub un anumit prag, bacterii periculoase pot reapărea, generând riscuri severe.

“Motivul pentru care acum anumiți părinți nu vor să dea vaccinul antirujeolic, de exemplu, este un studiu care s-a publicat în anii ‘90, dacă nu mă înșel, în care se sugera că acest vaccin ar da autism. Acel studiu s-a publicat, a făcut foarte multă vâlvă, dar s-a demonstrat că a fost de fapt o fraudă, a fost efectiv o minciună, o înșelătorie, dar efectul a rămas.”, spune Mihai Netea.

Orice tratament sau medicament, inclusiv vaccinurile, poate avea efecte secundare, dar acestea sunt rare și mult mai puțin frecvente decât, de exemplu, accidentele auto. Totuși, publicul este mai dispus să accepte riscurile zilnice ale vieții moderne (precum utilizarea mașinilor) decât să accepte riscurile minore ale vaccinării. Aceasta este o problemă de percepție și încredere, amplificată de informațiile false răspândite pe internet.

”Practic este aproape o convingere religioasă în faptul că vaccinurile ar avea aceste efecte negative. Există efecte secundare ale vaccinurilor care sunt negative. Dar nu doar al vaccinurilor, al multor medicamente, al multor suplimente pe care oamenii le cumpără, de exemplu, de la farmacii sau de la anumite chioșcuri alimentare. Pentru orice se folosește există și un anumit efect secundare.”

Despre importanța vaccinurilor și a cercetării medicale, despre descoperiri recente privind impactul acestora asupra altor bolil grave precum cancerul sau Alzheimerdar și despre percepțiile publicului față de vaccinare comparativ cu antibioticele, beneficiile și efectele secundare rare ale vaccinurilor - în interviul din această seară de la 21.10, la „Idei în nocturnă. Diaspora. Dincolo de granițe”, la Radio România Cultural și pe www.radioromaniacultural.ro, realizatoare Corina Negrea.