De ce nu ne mai place latina și ce e de făcut?

Astăzi, joi, 16 mai 2024, Departamentul de Lingvistică al Facultății de Litere organizează un nou eveniment din seria Conferințelor Centrului de Lingvistică Teoretică și Aplicată. Începând cu ora 18:00, dr. Ștefan Colceriu, cercetător în cadrul Institutului de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti” al Academiei Române, va susține prezentarea cu titlul „De ce NU ne place limba latină?”, prilej pentru Daria Ghiu de a aduce în emisiunea Orașul Vorbește această limbă veche, considerată moartă de unii, matematica umanului sau gimnastică pentru creier de alții.

Ștefan Colceriu: „Latina este marginalizată de 80 de ani din considerente ideologice. Și ce trăim acum, așa cum trăim și în alte ramuri ale educației românești, este de fapt o metastază a cancerului care a însemnat sistemul comunist, de fapt a devalorizării generalizate din comunism. Ce s-a întâmplat după anii '90? A fost doar o decădere, o definitivare a ceea ce a semănat comunismul. În cazul limbii latine, lucrurile acestea sunt evidente, pentru că bunicii noștri și străbunicii noștri aveau o părere foarte bună despre latină. Cunosc pe cineva care, după 60 de ani de la terminarea facultății, putea să recite pasaje de drept roman. În mintea oamenilor s-a inculcat vreme de 80 de ani faptul că limba latină este o limbă derizorie, că nu are niciun viitor, că nu are niciun sens să o faci. S-a ajuns în situația în care limba latină, o limbă fundamentală pentru cultură, este respinsă subconștient. Și atunci, ca să o readuci și s-o refaci activă, nu sunt suficiente niște acțiuni epidermice. Trebuie o campanie masivă, o campanie de presă serioasă, o campanie de marketing, o campanie de advertising puternică. Trebuie să mergi în acele școli unde sunt încă profesori de latină foarte buni, să pledezi în fața directorilor școlii pentru niște ore de latină în plus. Dacă faci un proiect pilot, unde din clasa a cincea ai trei ore de latină pe săptămână, ai să vezi cum se dezvoltă acele clase în ani de zile. Sigur că dacă faci latină mai mult decât alți copii, așa se vor selecta aceste elite. Și sigur că trebuie să gratifici respectivii copii. Ar trebui să fie ceva de genul unor excursii in situ, în Italia, de exemplu, două-trei săptămâni cu trenul, așa cum se practica în vremea lui Blaga. Pentru că dacă faci latină ca în borcan, nu are niciun niciun fel de relevanță. Copiii trebuie să vadă și în plus, ceea ce e foarte important și activ pentru aceste limbi este că ele te pot pune în legătură cu foarte multă lume din foarte multe țări europene".