Ilustrată din Amsterdam -The American Dream – visul american

Fără expoziția de la Rijksmuseum, poate că nu m-aș fi gândit la conceptul de "American Dream", visul american. În introducerea publicației care însoțește expoziția American Photography, cei doi curatori – Mattie Boom și Hans Roseboom – subliniază faptul că publicația „nu este o lecție de istorie în care fotografiile servesc doar ca ilustrații, ci este despre istoria fotografiei americane. Este despre acest mediu și despre ce s-a dovedit că este capabil să facă”.

Cu alte cuvinte, este despre puterea fotografiei de a influența vieți, destine, rolul ei în evenimente istorice, sociale și economice în ceea ce numim astăzi Statele Unite ale Americii. De ce o astfel de expoziție într-unul dintre cele mai vizitate muzee europene, a cărui colecție conține în majoritate artă din Țările de Jos? Răspunsul l-am găsit în aceeași publicație: nu pentru că fotografia americană este mai bună sau diferită de cea din alte părți, ci pentru că este cea mai cunoscută, mai vizibilă și mai influentă din lume. Și pentru că în nicio altă țară fotografia nu este mai legată de cursul istoriei ca în Statele Unite ale Americii. Expoziția a început să mă atragă abia după ce am citit publicația și, mai ales, eseul semnat de Mattie Boom despre Visul American. Conceptul a fost introdus în anii `30 ai secolului trecut de istoricul James Truslow Adams. În volumul cu titlul The Epic of America, Adams descrie visul american: o viață mai bună, mai bogată și mai fericită pentru toți cetățenii, indiferent de statutul social. „Nu este doar un vis al autoturismelor și al salariilor mari, ci un vis al ordinii sociale în care fiecare bărbat și fiecare femeie să poată să își folosească capacitățile la maximum și să fie recunoscuți de ceilalți pentru ceea ce sunt, indiferent de poziția socială”, scria Adams, care credea că Visul American avea să facă întreaga lume mai înțeleaptă și mai prosperă. Conceptul visului american, menționează Mattie Boom în eseul ei, este acum adânc înrădăcinat în istoria și cultura Statelor Unite și, adaugă curatoarea, „în general se referă la oportunități, speranță, progres și succes individual” și „încapsulează posibilitatea de a urca pe scara socială, drumul spre prosperitate și succes, un ideal posibil de atins de oricine”.

Cum se vede Visul American în expoziția de la Rijksmuseum? Pe de o parte, avem coperțile cu fotografii în culori vii și cu mesajele pozitive propagate de reviste precum Life, The American Home, Esquire, Collier’s, Brides, Holiday, care au exploatat intens conceptul visului american. „The happy family” (familia fericită) a fost în centrul atenției fotografilor din industria reclamelor: peste tot, fețe zâmbitoare, care promit că poți achiziționa orice, de la autoturisme și case confortabile până la vacanțe exotice. În special după cel de-al Doilea Război Mondial, fericirea materială s-a identificat cu visul american.

Revistele se bucurau de o piață generoasă, cu milioane de cititori, care își doreau să arate ca personajele din fotografii. În anii `50 și `60 ai secolului trecut, fotografia a fost principalul mediu folosit să vândă un vis american comercial. Însă, această fericire fabricată contrasta puternic cu realitatea. Pe peretele opus coperților colorate din expoziția de la Rijksmuseum sunt câteva fotografii – de data aceasta alb-negru – din albumul The Americans al fotografului Robert Frank, publicat în 1960. În perioada iunie 1955 – iunie 1956, elvețianul adoptat de Statele Unite a făcut peste 27.000 de fotografii în 30 de state americane.

Pentru The Americans, Frank a selectat doar 83 de fotografii și niciuna nu reflecta optimism, succes sau prosperitate. Fotograful a căutat o altă imagine a americanilor, fără să încerce să mulțumească un client sau un public anume. Prin fotografiile sale, arhitectul Peter Blake a criticat suburbia americană. În albumul God’s Own Junkyard din 1964, el expune urâțenia din spatele fațadelor idealizate. Realitatea crudă a fost subiect și pentru Jack Jenkins, care în 1957 a surprins o fetiță de culoare în drum spre școală, înconjurată de o mulțime albă, furioasă și amenințătoare.

Fotografia face parte dintr-o serie apărută după ce, în 1954, Curtea Supremă a hotărât ca școlile să primească deopotrivă copii de culoare și albi. Mai târziu, conceptul visului american a revenit des în discursurile lui Martin Luther King, de la „I have a dream” până la „I still have a dream” (Încă am un vis) și „America e un vis neîmplinit”, „un vis pentru o țară unde oameni de toate rasele, de toate naționalitățile și crezurile pot să trăiască împreună ca frați”. Concluzia eseului semnat de curatoarea muzeului național mi se pare extrem de relevantă: „Visul american”, scrie Mattie Boom, „este ca o trestie flexibilă și pliantă... Cu ajutorul fotografiei, visul american s-a putut îndoi cu fiecare vânt care a bătut, de la materialism neglijent și mândrie de sine până la critică socială acerbă. Dream on.” Continuă să visezi.

Notă: Expoziția American Photography de la Rijksmuseum este deschisă în perioada 7 februarie – 9 iunie 2025. Au fost selectate peste 200 de lucrări semnate de fotografi americani, atât anonimi, cât și celebri, precum Sally Mann, Robert Frank, Lisette Model, Nan Goldin și Andy Warhol. Cele mai multe dintre acestea provin din colecția Rijksmuseum.

Autor: Claudia Marcu