Timpul prezent - Reformă la Academia Română: se mai poate face cercetare după comasare?

Academia Română intenționează să reorganizeze institutele pe care le are în subordine. Din 70 de institute și centre din toată țara, 20 ar urma să-și piardă personalitatea juridică și să fie coordonate de filiale din București, Cluj, Iași și Timișoara. Propunerea Academiei a fost înaintă către Guvern. Am vorbit cu președintele Academiei Române, Ioan Aurel Pop, despre această iniţiativă şi cu Eugen Ciurtin, directorul Institutului de Istorie a Religiilor, care ar urma să treacă în cadrul unui institut mai mare.

Ioan Aurel Pop: „Sunt nişte nevoi interne de reorganizare, pentru mai buna situare a cercetării ştiinţifice, în acord cu ceea ce se întâmplă pe plan european şi mondial, dar există şi nişte exigenţe practice, legate de finanţările noastre care vin de la buget. Dacă nu suntem eficienţi, riscăm să nu mai putem asigura plata cercetării. Raportul între cercetători şi personalul auxiliar trebuie bine gândit. Guvernul ne-a pus în vedere încă din 2022, 2023, că va urma o asanare a cercetării, inclusiv în Academie. (...) După părerea mea, cea mai mare parte a institutelor îşi vor pierde personalitatea juridică şi vor funcţiona în subordinea directă a conducerii Academiei şi a filialelor din ţară care îşi vor păstra calitatea de ordonator de credite. Am fost asigurat că cercetătorii îşi vor desfăşura activitatea în continuare, că nu se va pierde nici un post de cercetare iar individualitatea se păstrează, dar nu sub forma independenţei, ca să vorbim în termeni politici, ci sub forma autonomiei. Deci Institutul de Istoria Religiilor s-ar putea să se păstreze cu acest nume, dar din punct de vedere administrativ să funcţioneze ca un departament al unui institut mai mare. Acest lucru nu impietează cu nimic asupra activităţii cercetătorilor.”

În momentul în care v-aţi hotărât să întreprindeţi această reorganizare a institutelor şi a activităţii, v-aţi consultat cu directorii institutelor din subordine?

Ioan Aurel Pop: „Absolut, absolut! De vreo doi ani facem asta. Am făcut o ierarhizare a institutelor, le-am cerut datele esenţiale legate de cercetarea ştiinţifică şi a trebuit să ţinem seama de un anumit raport între rezultatele cercetării şi numărul de cercetători. Avem entităţi foarte mici, cu doi, trei cercetători care funcţionează şi în Bucureşti, şi în ţară, institutele sunt răspândite peste tot. Directorii ştiu de treaba asta de foarte mult timp şi nu numai directorii. Noi am avut întâlniri cu directorii institutelor periodic, vom avea una şi în curând, zilele acestea şi încercăm să facem de comun acord acest lucru.”

Președintele Academiei a insistat pe ideea că pierderea personalității juridice nu afectează de fapt activitatea de cercetare a institutelor. Ce vă nemulțumește la reforma propusă de conducerea Academiei Române?

Eugen Ciurtin: „Nimeni din Institutul de Istorie a Religiilor nu a fost informat, cum, am înţeles – sunt mesaje inclusiv publice, pentru că suntem încă într-o democraţie –, nici alţi colegi nu au fost informaţi cu privire la forma exactă în care ar urma să aibă loc această restructurare. Primul lucru cu totul convingător e faptul că, spre deosebire de alte institute, numeroase institute de istorie, numeroase institute de istorie şi teorie literară, de literatură, de lingvistică, de chimie, de biologie, de fizică, de matematică – există astfel de multiplicităţi în sânul Academiei noastre –, Institutul de Istorie a Religiilor este singurul din interiorul Academiei, singurul în România astăzi şi singurul vreodată în istoria culturală românească. În termenii legii 296 din 27 octombrie 2023 beneficiem de această unicitate a instituţiei.”

Un institut de cercetare al Academiei e menit să producă ştiinţă, cercetare. Cum anume această reformă impietează asupra obiectului de activitate al Institutului de Istorie a Religiilor?

Eugen Ciurtin: „Nu impietează direct. Poate impieta indirect grav. (...) Nu se poate anunţa în presă o măsură care nu are absolut nici un studiu în spate şi care poate conduce la demantelarea, la suprimarea, la afectarea profundă a unui ţesut. Rostul meu este să-mi apăr colegii, toţi colegii. Pentru că aşa este gândit acest institut. Aşa se transferă ideea de a ne ocupa de aceste studii, având mai multe periodice internaţionale, o colecţie viguroasă – inclusiv la Radio România Cultural a fost dezbătut volumul profesorului Alin Suciu, „Monahul şi scribul” –, facem ediţia critică a operei ştiinţifice Eliade după manuscrise recuperate în urma unei campanii duse tot de membrii acestui institut de la donatori privaţi. Şi intervenţia pe care ar putea-o avea orice modificare, în sensul regresului, al setback-ului, care e atât de nociv, este că noi putem să fim obligaţi să restituim patrimoniu.”

Apasă PLAY pentru a asculta întreaga discuţie!

5 noiembrie 2024

Realizatori: Adela Greceanu și Matei Martin