Prima scanare din lume a bioglifelor de urs de peșteră, se face în Peștera Urșilor 

Peștera Urșilor, perla Munților Apuseni cum o recomanda siturile turistice, a fost amenajată pentru vizitatori în anii ’80 după cele mai moderne standarde ale vremii. Se numește peștera urșilor pentru numărul mare de relicve de urs de cavernă, sau ”ursus spelaeus”  după denumirea științifică, specie care a trăit cu aproape 50 000 de ani in urmă. De ce această peșteră conține mai multe fosile de urs  decât oricare alta? Pentru că peștera are o configurație aparte, care a funcționat ca o capcana naturală. Există două nivele carstice legate printr-un puț adanc de aproape 20 de m, aluviunile alunecoase făceau ca animalele ajunse în galeria superioară să se prăbușească în gol, găsindu-și acolo sfârșitul. Galeria vizitabilă a peșterii este cea superioară, și acolo s-au găsit numeroase urme de animale dar ”laboratorul” paleontologic se află 20 de m mai adânc, speologii care s-au ocupat de studiul acestor fosile fiind nevoiți să coboare zilnic acest puț, pentru a ajunge la depozitul de oase.

Studiul făcut de cercetătorul Marius Robu pe fosilele din Peștera Urșilor  a fost laureat cu premiul Academiei Române - Grigore Cobălcescu, la sfărșitul anului 2017. Este prima teză de doctorat, din România, dedicată studiului paleontologic al urșilor, iar în continuare, se urmărește scanarea peșterii și a urmelor lăsate de animale în interiorul ei.

Interviu cu Marius Robu dr. în paleontologie la Institutul de Speologie Emil Racoviță, București

Realizator Mihaela Ghiță